Am câștigat la Mac o cartelă Vodafone. O dau pe un Big Mac

No fiţi atenţi ce noroc am. În sensul naşpa. A avut Mc Donald’s o tombolă cu nişte tichete răzuibile pe care le primeai dacă-ţi luai un meniu de la ei. Eu de obicei îmi iau meniu, iar premiile date la tombolă erau de ordinul zecilor, sutelor de mii. Cu excepţia a trei Mini-uri, a unor telefoane Samsung şi a unor cartele Vodafone, restul premiilor erau sucuri, BigMac-uri sau porţii de cartofi. Eu spre alea ţinteam, normal. 1 din patru taloane era câştigător. Credeţi că din vreo 14 taloane câte am răzuit eu a fost câştigător vreunul? Să fim serioşi. Nu-i vorbă, că în jurul meu câştiga lumea în draci. Ieri însă, în ultima zi a promoţiei, am câştigat şi eu ceva. Ce? O cartelă Vodafone, cu 50 de minute în reţeaua Vodafone, pe viaţă… Eu fiind client Orange, cu telefon blocat pe Orange. Vrea cineva să o revendice? O dau pe un Big Mac.

***

Am instalat iOS 4 pe iPhone 3GS, cu trei zile înainte de lansarea oficială, fiindcă Apple a lansat o versiune nouă de iTunes compatibilă iOS 4, iar iOS 4 Gold Master se lăfăia pe net încă de acum o săptămână. Aşa că n-am mai rezistat şi l-am instalat. Parcă mi-am luat telefon nou. E ca trecerea de la Windows XP la Windows 7. Arată mai bine, se mişcă mai bine, are multitasking, fast application switching, funcţia Places la poze (foarte faină idee) care ţi le grupează automat în funcţie de locaţia în care au fost făcute, organizare a aplicaţiilor pe foldere (într-un mod intuitiv şi simplu). Momentan însă doar câteva aplicaţii beneficiază de multitasking sau fast app switching, fiind necesare update-uri pentru fiecare în parte pentru a putea fi folosite în mod optim pe iOS 4. Câteva capturi de ecran:

[nggallery id=6]

***

Mă gândesc ce frustrant trebuie să fie pentru poliţişti să fie obligaţi să respecte limita de 50km/h în oraş. Şi cât de îngrozitor de plictisitor, când poţi să mergi cu 60, 70 sau mai mult atunci când drumul îţi permite. Dar ei nu pot face asta, că îs pe YouTube în secunda doi.

Un fel de twituri mai lungi

Mă enervează la culme cei care se adresează cu „Dragilor” pe Twitter. Io nu-s dragul tău, băi zaharisitule. Știu că-ți dă un sentiment de „tatăl nost’ „, dar nu te urmăresc ca să mă simt drăgălit. Să nu mai zic de ăia care scriu cu „Mei” şi „Buey” pe care, dacă le văd, apăs butonul block în secunda doi.

***

Nu-mi vine să cred că mi-am dorit să vină canicula. Pesemne am uitat cum e să porneşti de acasă la ora 11 AM, într-o maşină care a copt în plin soare şi în care sunt, pe măsurate, vreo 70 de grade Celsius. Şi în care temperatura ajunge la un nivel acceptabil cam pe când ajung şi eu la destinaţie.

***

Mi-am luat becuri economice, care, nu-i aşa, necesită întrerupătoare fără led. Aşadar mi-am schimbat şi întrerupătoarele. Să vedem acum dacă îmi recuperez investiţia în vreo opt ani, cât cică ar avea becurile durata de viaţă…

***

iPhone 4 s-a lansat oficial. Designul este mult mai mișto decât al modelelor anterioare. Înăuntru… o nebunie. Filmează HD, ecran ultra-rezoluţios, are giroscop (încă nu m-am prins exact la ce va folosi, dar cică e de bine), în principiu îl vreau tare de tot.

***

Îmi este tare dor de căţărat pe ceva munte.

Ceva comic…

Acuma nu știu, ori e pe bază de criză, ori am eu moacă de nemâncat 🙂

Barcelona

Am terminat de pus cap la cap ce-am filmat în excursia la Barcelona, sarcină mai grea decât v-ați aștepta ținând cont că au fost peste 200 de clipuri, jumătate filmate prost (nu eram obișnuit cu aparatul :P), jumătate relativ acceptabile. Pe lângă asta am realizat că am un calculator de toată jena care aproape își dă duhul când vreau să editez HD-uri. Fiindcă mi-ar fi luat juma de viață să adaug și explicații text la fiecare scenă, am lăsat-o baltă și m-am mulțumit cu înșiruirea lor :). Rezultatul a ieșit destul de lung, dar, dacă vreți să vizitați Barcelona, poate v-ar interesa ce e de văzut. Pozele & filmele le-am realizat cu un Canon EOS 550D al cărui mândru posesor sunt de săptămâna trecută.

Click play pe clipul de mai jos sau, dacă vreți să vedeți varianta High Definition, click aici.

Mâine plec…

Până luni. Aici:

În scop exclusiv turistic, of course. Se anunţă o vreme infectă, cu ploaie non-stop şi frig. Bag picioru, sper să am totuşi noroc să nu fie chiar cum se prevede…

Câteodată se poate: Cetatea Alba Carolina

Da’ rar. Și culmea, era sub nasul meu. Vorbesc despre o „minune” pe care am descoperit-o de 1 mai, aflat în vizită în orașul meu natal Alba Iulia. Noi, în orașul nostru, avem o cetate, construiă pe la 1700 și ceva. Dar ce zic cetate, e de fapt ditamai cetățoiul care ocupă aproape jumătate din oraș, restul cartierelor fiind construite practic în jurul celor șapte bastioane. Din spațiul cosmic arată cam așa:

Io tre să recunosc, n-am fost niciodată un fan al cetății. Obișnuit de mic cu „Du-te până în cetate și ia niște castraveți din piață„, n-am privit-o niciodată ca pe ceva deosebit, „în cetate” având aceeași rezonanță pentru mine ca și „în grădină”. De fapt nici nu era mare lucru de văzut. Ocupată în mare parte de către armată, cea mai mare parte a cetății era închisă muritorilor de rând, iar ce nu era închis era ori plictisitor ori prea degradat pentru a-i păsa cuiva de el. La un moment dat, porțile monumentale ale cetății, în număr de trei, care erau cam singurele atracții la vremea aia, au intrat în „restaurare”, adică au fost încapsulate în lemn, după care au fost date uitării vreo 15 ani. În momentul ăla io am uitat de cetate complet. Până azi. Cică de anul trecut au început să se miște chestii pe acolo. Îmi tot zicea soră-mea, entuziasmată că se face aia și aia. Azi am purces într-o plimbare, cam sceptic, fiindcă am atâtea exemple de lucru românesc, făcut exclusiv în scop electoral (vezi autostrada de 42 de km) sau pentru a bifa un proiect în CV și apoi a-l abandona. Păi măi frate, aici s-a lucrat, nu glumă! Nu vreau să știu cine/cu cât/din ce motive (am înțeles că o anumită blondă a tot venit în vizită în ultima vreme), dar, după ce am văzut astăzi, io aș plasa Cetatea Alba Iulia printre primele obiective turistice demne de vizitat în România de către străini, dacă nu cumva chiar primul. Amenajările sunt superbe, iar uriașul potențial de dezvoltare a mii de servicii pentru turiști te lasă mut. Bani de investit să ai! Și-un aeroport în apropiere… Nu vreau să fiu (foarte) rău, dar cetatea de la Sighișoara pare un fel de coteț înghesuit față de cât spațiu pregătit pentru exploatare turistică există în Alba Carolina. Am observat că încă se lucrează în anumite zone, dar, cu ceea ce este deja gata, n-aș avea nici o reținere să recomand oricui să vină la Alba Iulia. Sper doar să dureze minunea. Vă las cu niște poze.

Dacă aș fi dictator…

Aș asfalta România. I-aș zice „Marea asfaltare” și nu m-aș lăsa până când ultima străduță din astă țară nu va fi netedă ca-n palmă. Aș face și două autostrăzi, una de-a lungul și celalată de-a latul țării. De fapt aș face încă două, și pe diagonale. Asta pe lângă șosele de centură la absolut toate orașele și orășelele. Cum aș face asta? Simplu, aș ține populația într-o foamete continuă, aș aloca ultima resursă pe asfalt, m-aș împrumuta pe 50 de ani, doar să termin ce mi-am propus. După care m-aș sinucide, că oricum m-ar aștepta plutonul de execuție la câți au avut de suferit de pe urma mea. Dar peste mulți ani mi se va ridica o statuie. Fiindcă eu chiar cred că starea drumurillor din rahatul ăsta de țară este una din principalele cauze pentru care nimeni nu ne bagă în seamă. E psihologic! Conduci 1o kilometri prin România, ți se taie cheful de viață și dai dracului orice inițiativă. Vrei să transporți ceva prin România? Îți ia triplu decât oriunde altundeva. Vrei să vizitezi ceva în România? Îți bagi picioarele în el obiectiv turistic când într-un final ajungi la el cu mașina ruptă în două. Dacă vom avea măcar drumuri, lucrurile se vor schimba. Va veni lume. Se vor face chestii. Nu de către români, că jumate din ei nu vor supraviețui asfaltării, dar măcar va exista o infrastructură, un punct de plecare. Băse’, dacă tot vrei dictatură, ține cont de ideea mea. Vei fi sanctificat!

Dacia Duster rulează

Pe dinafară, că-n interior… ‘Mnezo cu mila. Pun mai jos filmulețu’ pe care l-am făcut cu ocazia lansării Daciei Duster la Cluj, cînd am transmis live pe ftr.ro, din showroom, imagini cu jivina încă nelansată oficial. La volan, colegul Emil. Vom încerca să facem transmisii live de câte ori vor exista evenimente de interes pentru care se justifică acțiunea; văd un potențial mare în genul ăsta de jurnalism.

Pierdut card cu pozele de Paști

În momentul ăsta cam 90% din știrile IT de pe net sunt despre iPad. Și niciunde nu se spune nimic nou. Singurele articole despre „minune” pe care le-am citit complet după ce a început vânzarea sa au fost cele în care era disecată și analizată șurub cu șurub. În rest aceeași melodie: iPad este bun, dar putea fi și mai bun, nu suportă Flash, ce răi sunt ăia de la Apple dar lasă că avem HTML5, are o rezoluție cam mică, dar acceptabilă totuși, cam dificil de tastat pe tastatura virtuală, dar te poți obișnui, cam greu de ținut doar într-o mână, dar îl poți ține pe genunchi, nu are multitasking, dar poate că nu este chiar așa de necesar și multe alte astfel de autoamăgiri. iPad nu satisface și gata, ce tot atâta blabla!

***

Și am făcut poze de Paști cu grătare, frigărui, câini, munți înzăpeziți, cu nevasta, cumnata și cu Sibiul și mi-am pierdut cardul cu toate pozele și nu le mai pot posta aici sau altundeva. Găsitorule, care sigur le găsești, trimite-mi pozele pe mail și poți păstra cardul sănătos. N-am idee cum ai putea da de mine. Nu-s vedetă.

(aici ar fi intrat poze dar cum n-am ce băga, pun un clip de pe YouTube cu funcția Content-Aware Fill ce va fi inclusă în Photoshop CS5, o chestie un pic cam îngrijorător de deșteaptă)

***

Sunteți pricepuți în torente? Dacă nu, maică-mea are în bibliotecă trei volume ce tratează subiectul…

Firimituri

Martie, încerc să mă trezesc.

* Am cumpărat de curiozitate revista OK. O porcărie paginată plictisitor, cu poze pe care le poți vedea pe net cu o lună înainte.

* Abia aștept să fac un grătar acasă la Alba și să mă joc cu câinele prin grădină. Azi am pornit aerul condiționat în mașină. Ză heat iz coming.

* Foursquare ar fi mișto dacă ar fi folosit de mai multă lume. Twitter vine din spate cu un serviciu similar, Facebook cochetează de asemenea cu geolocația. Foursquare are deocamdată avantajul insignelor pe care le câștigi în funcție de unde și cât te plimbi, te face primar dacă mergi într-un loc de mai multe ori ca alții… ce mai, chestii irezistibile! :P.  Sunt primar în nouă locații, cele mai notabile fiind hipermarketul Cora și Muzeul Apei din Florești 🙂 și am 7 badges. Respect me, god damn it!

* Mi-am luat monitor/televizor Samsung P2770HD de 27 de inci. Recomand, raport excelent calitate/preț, doar că e cam scump la vedere prin magazine.

* Oare când vor face IMAX la Cluj?

* Scriu și pe blogul FTR din când în când. Despre twitteriști și despre ridicătorii de ștergătoare.

* Nu cred ca am vazut vreodată o reclamă mai sinistră decât cea cu Bittman la Millenium Bank. Sper să falimenteze agenția de publicitate răspunzătoare de atrocitate, iar „creativii” să nu-și mai găsească de lucru în domeniul ăsta veci pururi. Îngrețoșați-vă:

* Mai e criză?

* Dropbox e un serviciu care-ți oferă un folder virtual de 2 GB, gratuit, în care poți da copy/paste la fișiere iar acestea sunt încărcate pe serverul lor, fiind accesibile din orice locație cu internet. Inclusiv de pe telefoanele mobile. Foarte utilă chestie, am început să o folosesc tot mai des. Pentru mai mult spațiu de stocare trebuie plătit, însă 2 GB ajung pentru fișiere text, poze și alte cele.

Dropbox își face un folder în Windows Explorer, în care poți da paste/delete la orice tip de fișiere

* Înjuram mai jos pe primarul din Florești. La două zile după (ca urmare sau ca coincidență habar n-am, înclin spre a doua), a venit unul cu o lamă și a răzuit un pic gropile, așa cât să le facă suportabile. Fericirea a durat vreo trei zile, până a plouat.

* Noul site Gândul bate la fund site-ul Realitatea din toate punctele de vedere.

Tweet-lemă

Știe cineva de ce are mascota Twitter în jur de 10 milioane de reprezentări? Sau de ce-i albastră?

Foame de bani, băieți?

Tipic românesc. Anul trecut a apărut aplicația gratuită pentru iPhone roDEX, portarea pe mobil a bazei de date de pe dexonline.ro. O inițiativă lăudabilă, programul oferea acces la dicționare fără o conexiune la internet, căutai cuvântul, vedeai definiția, super ok. La ceva vreme, băieții scot roDEX PRO, versiunea cu plată a aplicației, pentru 0.99 euro. Un preț mai mult decât ok pe care-l plăteai ca să ai acces la ceva funcții în plus cum ar fi „căutare după mai multe criterii, gen scrabbe sau rebus, introducând toate literele sau doar o parte din ele„, conform descrierii aplicației. Eu nu aveam nevoie de facilitățile extra așa că am rămas la versiunea basic a programului. Astăzi, observ că există un update pentru versiunea free. Îl instalez fără a bănui nimic, doar ca să descopăr o măgărie: mi s-a tăiat accesul la funcția de căutare, aceasta fiind de acum disponibilă doar în versiunea pro iar în header mi se trântește reclama la versiunea pro. Dacă nu updatam, rămâneam cu aplicația curată, cu funcțiile nealterate.  În descrierea update-ului nu se specifica nimic de genul: „Bă, vezi că ți-am tăiat accesul la search și îți băgăm pe gât reclame ca să te determinăm să dai banu”. No stați așa un pic băiețași, nu faceți nici o afacere prostind utilizatorii. Nu tai din funcțiile unei versiuni free fără să anunți, u know? Update-urile sunt facultative, iar ele ar trebui să conțină toate modificările ce afectează software-ul după aplicarea lor. Culmea, pe iTunes App Store, aplicația free este încă prezentată cu screenshoturile versiunii vechi. Prețul ăla de 0.99 euro l-aș fi plătit bucuros dacă îmi ofereați ceva în plus care să mă intereseze. Dar așa puteți să vă spălați cu programul pe cap, o să intru de acum încolo de pe net pe dexonline.ro, gratuit, și o să vă dau și rating 1 după ce șterg aplicația. E mai bine așa?

Aplicația roDEX free „veche”:

După update:

Studiu de caz

Să privim o imagine din Google Earth ce înfăţişează cartierul meu din Florești, Cluj:

Drum in Floresti, Cluj

…iar unicul drum nenorocit cu acces la şosea arată aşa:

…adică neschimbat, de doi ani jumate de când m-am mutat.

Am o singură întrebare pentru primar:

AI HABAR PE CE LUME TRĂIEŞTI?

Dacă întrebarea de mai sus te pune pe gânduri, permite-mi să te trezesc la realitate. După cum se vede în diagrama de mai sus,  în zona respectivă s-a construit mult. În toate direcţiile, aiurea, stupid, aşa cum aţi dat voi de la primărie aprobările, pe bani frumoşi. Datorită acestui fapt, drumul ăla albastru din poză a devenit la fel de circulat precum o autostradă la anumite ore, să le zicem de vârf. Logic, nu? Că doar sutele alea de oameni care s-au mutat în blocurile noi au la rândul lor sute de maşini, din păcate nezburătoare ca să decoleze din faţa blocului. Drept urmare drumul, care nu fusese gândit nici măcar pentru un trafic intens de căruţe, s-a umplut de gropi, cratere şi canioane. La început am avut răbdare, mă gândeam că eşti grijuliu (hahaa!) şi nu asfaltezi fiindcă betonierele şi camioanele cu materiale de construcţii ar fi deteriorat rapid şoseaua. Ba chiar odată, cu o săptămână înainte de nu ştiu ce alegeri ai presărat nişte pietriş în gropi. Hau totfull of iu. Dar de atunci multă vreme trecu. Şi ploi. Şi ninsori. Şi înjurături şi blesteme. La adresa ta. Ca să n-o mai lungesc, tot ce trebuia să faci, din scaunul tău de primar în care te lăfăi de ani buni degeaba, era să trimiţi la două trei luni câteva basculante cu pietre şi un motocompresor care să… compreseze acele pietre. Deci vezi bă? Nici măcar n-aveam pretenţia de şosea asfaltată. Un rahat de drum pietruit şi tasat m-ar fi coafat, ca să nu-mi distrug maşina şi sănătatea mintală făcând 800 de metri într-un sfert de oră. Atât. Da’ ai cu cine? Nu nene, tu în schimb dai sute de mii de euro ca să luminezi cu triliarde de beculeţe centrul satului de Crăciun. O ieşit şi de-acolo un comision ceva, huh?

Broadcaster Buzz

O chestie foarte faină este Ustream Broadcaster. Am aflat de serviciul ăsta de la Ashton Kutcher… mă rog, îl urmăresc pe Twitter și tipul a făcut o chestie mișto: cu iPhone-ul în mână, a urcat pe scenă în cadrul unui eveniment, fiind premiat pentru nu știu ce. În tot acest timp iPhone-ul său filma și transmitea live pe internet, cu sunet, toată tărășenia. Bine, din cauză că iPhone-ul e cam prost gândit și e alunecos ca un pește, Kutcher l-a scăpat a doua zi pe jos și l-a făcut bucăți încercând să execute o altă transmisiune live. Rămâne însă potențialul extraordinar al aplicației: transmiți live sunet și imagine oriunde te-ai afla. Singura ta grijă e să ai semnal și lățime de bandă suficientă pentru a transmite fluxul către serverele ustream.tv. De acolo se ocupă ei de servirea celor 10 sau 10 milioane de telespectatori virtuali. Din păcate Orange-ul din România agonizează la așa ceva. Am încercat câteva transmisii live, la ore diferite, toate rezultând în vreo 2-3 frame-uri pe secundă. Dacă te afli într-o rețea WiFi transmisiunea se realizează însă excelent. Dacă operatorii mobili vor investi mai mult în capacitățile de upload, pe viitor servicii ca ustream vor avea un succes nebun. Imaginați-vă un eveniment, filmat dintr-o mie de unghiuri de către utilizatori aflați în diverse locații, iar tu să poți să-ți alegi în orice moment oricare dintre stream-uri.

***

Google a lansat Buzz. Buzz e interesant, dar are niște limitări enervante. Cel puțin momentan. Pe partea mobilă, Google Buzz mi se pare genial. Folosindu-te de serviciul Google Maps, poţi vedea pe harta oraşului ce a mai „buzz”-uit unul sau altul din diverse locaţii, despre diverse locaţii, în apropierea ta. Aceştia pot fi oameni pe care-i urmăreşti sau străini, în funcţie de cum setezi aplicaţia. Deocamdată totul rulează în browser, ceea ce nu e prea grozav fiindcă se mișcă  încet iar interfața e spartană. E nevoie mare de aplicații mobile dedicate. A, și de mai mulți deținători de mobile cu GPS, fiindcă pe harta Clujului sunt eu și încă vreo 3-4 care ne vedem pe hartă. Buzz-ul pentru desktop, integrat în Gmail, mi se pare prea simplu și „izolat”. Ca și la telefoanele mobile, e mare nevoie de plugin-uri pentru browsere și aplicații standalone care să-l facă mai ușor de folosit. Ca să depășească Twitter în popularitate trebuie totuși să ofere mai mult.

De ce nu vreau iPad (anul ăsta)

A ieșit la lumină, l-am studiat, nu-l vreau. Am scris pe ftr.ro un articol despre ce face și ce drege. Face multe, este inovator și performant. Mă voi referi însă aici doar la motivele pentru care nu-mi doresc acum un iPad. E clară strategia Apple. Așa cum a procedat cu prima versiune de iPhone, Apple a lăsat loc de o grămadă de îmbunătățiri (pentru mine cruciale în decizia de a cumpăra sau nu) pentru ca să aibă ce oferi la următorul model.

Lista mea de nemulțumiri (varianta scurtă):

1. Ramă neagră prea mare, ecran prea mic.
2. Rezoluția ecranului de doar 1024×768 pixeli și în format 4:3. Aș fi preferat măcar 1280×720 (pentru a rula HD 720p la rezoluție nativă)
3. Lipsa unei camere web frontale sau dorsale. Nu neapărat pentru videochat, ci pentru miile de aplicații care ar putea utiliza-o. Am pe iPhone vreo 20 de aplicații care folosesc camera foto/video în cele creative moduri.

Este aproape o certitudine că următoarea versiune ce va fi lansată la anul va avea toate astea. Why hurry then?

Pentru că ne bazăm pe proști…

…facem pe proștii. New York Times, Dailymail, CNN, MSNBC, Time – ce au în comun? „Sunt profesioniști”, ar fi primul gând și ar fi corect. Și în România există unii care se cred profesioniști. Profesioniști în găinării, aia da. Profesioniști în domeniul lor, nu prea curând. Eram pe site-ul Cancan să mă uit la țâțe (orice alt motiv v-aș da aș părea penibil, deci mă uitam la țâțe) și văd un link pe prima pagină, cu titlul „Show sexy cu o brunetă în pielea goală – VIDEO”. Observați câte cuvinte cheie a acoperit titlul. Îmi plac brunetele în pielea goală, deci dau click pe link și… mă trezesc pe site-ul Antena3. Nu că s-ar deosebi mult cele două site-uri dar parcă aș vrea să știu când sunt trimis pe altă tarla. Pusă la categoria tabloid, formularea „știrii” de pe Antena3 m-a lăsat tâmpit. Fiți atenți:

Imagini fierbinţi suprinse de camera video (notă: ai zice că vorbește de telescopul Hubble, nu?). O tânără brunetă a făcut un show pe cinste în faţa camerelor de filmat. Fata a dansat câteva minute bune în jurul unui pat. (n-am mai auzit așa ceva, am tresărit!) De remarcat sunt accentele roşii din décor, precum şi ciorapii şi mănuşile pe care tânăra le purta. Ce a ieşit, vedeţi în materialul următor:

…și urmează un clip. Care clip este de pe met-art.com, un site cunoscut de nuduri, care oferă clienților plătitori acces la poze și la clipuri cu gagici care dansează goale în jurul unor obiecte de mobilier. Clipuri surprinse de… unica și misterioasa cameră video. O, da! Dau un Big Mac unui câine vagabond dacă ăia de la Antena au plătit, sau măcar au cerut voie celor de la met-art pentru a prelua clipul.

Înțeleg că știrea a fost „creată” doar pentru a exista text în pagină, iar textul e acolo din considerente SEO, înțeleg că linkul (plătit sau nu) de pe prima pagină a Cancan e pentru a crește rankul paginii în „ochii” Google, pentru ca cei care caută „brunetă în pielea goală” să ajungă pe Antena3. Accesări, publicitate… Mă întreb însă cât de proști își consideră Antena3 restul vizitatorilor care nu ajung la ei din greșeală, pentru a le servi astfel de poșirci numite pompos știri? SEO spamming-ul se poate face și fără a-ți bate joc de vizitatori. Site-urile enumerate mai sus, dintre care unele au și secțiune de tabloid, își asigură fluxul de vizitori de pe Google  prin acoperirea celor mai variate, în vogă și căutate subiecte. Nu am văzut însă niciunde o asemenea calitate scăzută a materialelor. Dar eu mă refer la profesioniști. Care n-au nimic în comun cu cei din captura de mai jos.

Apple Goodies Ahead

Apple a anunțat oficial că are ceva de arătat în data de 27 ianuarie, în cadrul unui eveniment ce va avea loc în San Francisco. Toată lumea presupune ca e vorba despre iSlate, tablet PC-ul pe care Apple cică l-ar dezvolta de multă vreme. Deși de fapt nu știe nimeni ce fel de produs va oferi Apple, zvonurile abundă. Mulți sunt siguri deja că un tablet PC nu va avea succes, deși nimeni nu are habar spre ce categorie de public țintește compania și ce inovații ar aduce unui astfel de dispozitiv. Că va fi ceva mișto sunt sigur, problema o reprezintă prețul zvonit: între 799 si 1000 de dolari bucata. Dacă la iPhone prețurile au fost îmblânzite prin subvenții acordate de operatorii de telefonie mobilă, tablet PC-ul va trebui cel mai probabil să se descurce singur, caz în care în România va mai dura ceva vreme până să vedem oameni citind ziarul pe un iSlate în cafenele sau în autobuze.  Iată afișul:

Și un comentariu genial la știrea asta 🙂 :

Safe predictions: Apple will announce a product. Apple critics will say it’s too expensive. Apple competitors will say its a joke product. Consumers will buy the product in large numbers. Competitors will rush to produce copycat items that suck. The press will proceed to call all copycat items the next iAppleProduct killer.

Îmi permit să vă plictisesc. Mersi.

Săptămâna asta am făcut economie serioasă de gaz și nu pentru că am vrut noi ci pentru că așa a vrut centrala. Eu puneam pe 25 de grade, ea pornea peste vreo trei ore, încălzea caloriferele cât să nu fie reci, după care se oprea. Apoi pornea iar și se oprea în secunda următoare de ziceai că e cineva și se joacă la butoane. Temperatura în casă pe la vreo 20 de grade și asta când bătea soarele în geam. Adică rar în perioada curentă. Clar, s-a stricat centrala, tulaaai, urmează zeci de milioane dați la diagnosticări, reparații, poate trebuie una nouă… Într-un final îmi pică ochii și pe termostat: „Da stai un pic, n-oi fi tu de vină?”. Mers la Praktiker, luat altul, cel mai ieftin găsibil, pe la 45 de roni, fără display, programări, fără nimic. Acasă emoții, fiindcă plasticăraia nu avea alte instrucțiuni decât o schemă electrică cu ceva hieroglife, era altă marcă decât ăsta vechi, și, cum eu sunt obișnuit ca din două, s-o aleg mereu pe aia greșită, mă așteptam să leg firele exact invers. Centrala e sigilată și nu o puteam desface să văd unde duce firul termostatului vechi. Ok, și bag centrala în priză, pun pe 25 de grade și… pornește cuminte, că altfel nu scriam ca să vedeți ce prost îs și cum mi-am dat foc la casă. Deci dacă centrala face figuri, bănuiți întâi termostatul și nu chemați cavaleria. Acesta a fost punctul culminant al săptămânii. Sorry.

***

Se vorbește mult în ultima vreme de așa numitele droguri legale vândute în Spice Shopuri sau, cum le zice mai dreamy… „magazinele de vise”. Vedeta este Special Gold, vândut ca sare de baie și care are pe plic interdicția de a fi folosit de persoane sub 18 ani. Dar cum așa, tinerii n-au voie să facă băi parfumate? 😛 Prin iunie anul trecut, Ministrul Sănătății de atunci, unu’ Bazac, zicea că se încearcă blocarea prin lege a vânzării produselor ce conțin substanțe cu efecte halucinogene. Ei, abia acum un proiect de lege pe această temă a trecut de comisiile de specialitate și numai în februarie va fi discutat în Parlament. Între timp, că a trecut ceva timp de atunci, mai mulți boi au mierlit-o după ce au tras la greu sare prin diverse orificii. Înainte de a se interzice io aș zice să se dea gratuit o perioadă cui vrea, la kil, cu instrucțiuni…

***

Biletele la Barcelona sunt luate, mai este mult însă până pe 7 mai. Până atunci poate facem o Viena cu mașina. Aici am scris despre loteria biletelor de pe site-ul Wizz Air.

„Data, you are the bird”

Am terminat cele șapte sezoane de Star Trek: The Next Generation și pot spune că, la 20 de ani de la filmare, TNG rămâne un serial extrem de bine făcut, vizionar. Cel mai mult mi-a plăcut că tehnologia din film nu pare deloc depășită, deși uneltele folosite de ei acolo seamănă tare bine cu telefoanele noastre cu touchscreen și computerele de tip tabletă. Iar acțiunea din film este plasată în anul 2370. Vă las cu Data, într-o secvență executată cu mare artă, care mi-a rămas în minte.

[flashvideo filename=imagini/video/data_dream2.mp4 width=540 height=425 displayheight=425 image=imagini/video/datadream.jpg shownavigation=false /]