Există o practică a ziarelor online poate mai jegoasă decât folosirea sintagmei „VEZI AICI” în titluri, care am stabilit deja că e pentru ca retardații de cititori să știe că ACOLO e loc de dat click și nu altundeva. Mă refer la omniprezența cuvintelor FOTO și VIDEO în majoritatea titlurilor, mai ales acolo unde nu au ce căuta, adică unde e vorba de tragedii, exploatându-se astfel cu nerușinare curiozitatea morbidă a cititorilor. Nu contează că majoritatea fotografiilor și clipurilor au o vagă legătură cu subiectele tratate. Pentru a ademeni motoarele de căutare și vizitatorii mai puțin amatori de silabisit, aproape toate articolele au galerii foto sau video. A ars o pădure! Galerie foto cu o pădure…verde. S-a sinucis o studentă! Poze cu căminul în care stătea și un clip cu un câine vagabond (posibil martor!) ce-și făcea veacul pe lângă cămin.
Am prins gustul filmelor proiectate în 3D. Primul l-am văzut vara trecută la Disneyland Paris (de fapt era aşa numitul “Cinema 4D”: pe lângă efectele tridimensionale pe care le vedeai cu ochelarii speciali, se mişca şi sala cu tine, simţeai vântul, te stropeau cu apă la scenele unde era apă… da o ţinut numa vreo 10 minute tot filmul). Al doilea film 3D, de data asta lungmetraj, l-am văzut de curând la Cinema Odeon din Polus Center. O prostioară cu Brendan Fraser, Călătorie în centrul Pământului, la care în mod normal nu m-aş fi uitat mai mult de 10 minute. În 3d a arătat însă spectaculos, vezi actorii de parcă ar fi în fața ta, iar ”trucurile” cu diverse chestii care ”ies” din ecran și sar înspre tine sunt simpatice. Când am auzit că a venit Monsters vs Aliens 3D n-am mai stat pe gânduri, a must see. Mare greşeală. Abia după ce am luat biletele am văzut scris pe o hârtie mică lipită lângă casa de bilete: „Filmul Monsters… este dublat în limba română”. Blestemeee!! Niciunde altundeva nu era menţionat asta, pe afișe, pe internet… Şi apropo, de ce mama naibii cinema Odeon nu are un rahat de site cum are Cinema City de exemplu și tre să caut programu pe tot felul de alte site-uri obscure unde nu ai nici o garanție că e cel corect? Deci am dat 21 de lei (suprapreţ că e 3d…) că să aud nişte români rataţi cum behăie fals în locul unor actori cunoscuţi care, culmea, erau trecuţi pe afiş. Ce mama naibii mă interesa că „joacă” Reese Whiterspoon sau Hugh Laurie dacă eu nu le auzeam vocile? Că de văzut nu putea fi vorba fiind desene animate!!! Şi, deşi am avut toată bunăvoinţa, a fost exact cum m-am aşteptat: vocile erau parcă din alt film, în genul celor de la Cartoon Network, formulările ridicole și stângace = o experienţă ratată şi plină de nervi. În afară de copiii care nu ştiu citi, nu ştiu ce om întreg la cap ar prefera să urmărească un film dublat când tocmai vocile unor actori cunoscuți sunt considerate un atu important într-un film de animație.
