The Nerf Situation

In Funny by Radu

Prin vara lui 2017, fiind într-o vizită la niște cunoștințe care au doi băieți, Vlad a descoperit pistoalele Nerf. Dragoste la prima împușcătură, gen. Poate am contribuit și noi la asta fiindcă tot timpul cât am stat acolo io și maică-sa ne-am vânat ca proștii cu pistoalele copiilor, amuzându-ne de numa. Evident a urmat “Tată și io vleau” “Bă, ești foarte mic, astea îs pentru copii mari” “Cât de mari?” “Cinci ani minim” zic fără să clipesc, “deci mai ai de așteptat”. Fast forward la o zi după ziua lui din decembrie, suntem în Cora. Mă oprește în dreptul unui stand. “Tată, ai zis că-mi iei” “Ha? Când? Ce?” “Pistol nerf, uite aici, am cinci ani, ai zis că-mi iei” Shit. Am încercat să-i explic că de fapt pe ambalaj scrie 8+, că nu am bani destui, că îi iau orice altceva dar nu pistol… Degeaba, și-a amintit foarte convenabil poezia cu “în familia noastră promisiunile se respectă”, deci am plecat de acolo cu pistol Nerf, cel mai mic posibil. Plus muniție. Ajunși acasă, primul lucru pe care l-am făcut a fost să merg în baie și să-mi trag un glonț în frunte, ca pedeapsă c-am cedat și ca să testez cât de periculoasă e drăcia de aproape (nu e). Apoi am mers la fiul meu cel mare și i-am făcut trainingul, incluzând și un set de reguli atât de stricte încât să mă asigur că o să-i piară repede cheful de împușcături, în special către obiecte valoroase și ființe vii precum frate-so. Ceea ce s-a și întâmplat, săturându-se după doar juma’ de oră să tot tragă într-o cutie. Iar de atunci n-a mai pus mâna pe el. Acum rămâne de văzut ce-o să fac cu cel de al doilea pistol pe care l-am luat pentru mine tot atunci, fără știrea lui, în ideea că o să băgăm niște partide de vânătoare după ce capătă suficientă experiență. There is always the wife…🤔