Uat a foching day

In De toată jena by Radu

What a focking day: trezit devreme dar suficient de târziu cât să nu am vreme de cafea/mâncat/pipi, fugit la Fan Courier pentru a fi batjocorit a doua oară în 24 de ore, în speranța că îmi pot lua cauciucurile. Ieri am stat trei ore la coadă, la finalul cărora un muist mi-a zis calm că nu poate să mi le caute pe întuneric, că-s în nu știu ce remorcă. Azi am stat doar două ore și jumătate. Timp în care am tras o trântă pe gheața din fața sediului lor (consolare: nu doar eu, au mai picat doi proști ca mine) și am ascultat aceleași păreri despre cum patronii Fan merită ștreangul (io zic că mai întâi tortură) sau cum ar trebui să-și conducă rahatul de afacere. Dacă mi-am recuperat cauciucurile? Parțial. În sensul că au găsit doar unul din două. Da, serios. Da, le doresc moarte. Între timp nevasta mă anunță că Robert iar are febră mare. Plecat apoi la Sigemo unde aveam programare la schimbat cauciucuri, băieții îmi urează fuck you aveai programare la 9, nu se poate, dorit cele cuvenite și lor, găsit în cele din urmă un service unde am schimbat trei din patru cauciucuri, good enough. Fugit apoi să ajut o cunoștință să ducă o mașină la aeroport, întors, fugit să ridic prăjituri, multe prăjituri, fugit la Bonbon să iau cadouri pentru cineva, nevasta mă anunță că doctorița chemată acasă a zis că Robert are o combinație de viruși care înseamnă o săptămână de carantină, deci fuck crăciun, fuck plecat la Baia Mare, mers în trei farmacii și căutat medicamente, dat seama că nu suntem pregătiți pentru asta, nu avem nimic de mâncare în frigider, nu avem brad, mers la Cora să le iau pe toate împreună cu cinci sferturi de oraș, ieșit după o oră, ajuns acasă. După care am făcut bradul timp de șase ore, pe stilul eu și cu Vlad puneam decorațiunile iar Robert, care și-a revenit subit doar pentru a participa la acest eveniment, le lua jos. În final a ieșit ceva. What a foching day..