Studiu de caz

Să privim o imagine din Google Earth ce înfăţişează cartierul meu din Florești, Cluj:

Drum in Floresti, Cluj

…iar unicul drum nenorocit cu acces la şosea arată aşa:

…adică neschimbat, de doi ani jumate de când m-am mutat.

Am o singură întrebare pentru primar:

AI HABAR PE CE LUME TRĂIEŞTI?

Dacă întrebarea de mai sus te pune pe gânduri, permite-mi să te trezesc la realitate. După cum se vede în diagrama de mai sus,  în zona respectivă s-a construit mult. În toate direcţiile, aiurea, stupid, aşa cum aţi dat voi de la primărie aprobările, pe bani frumoşi. Datorită acestui fapt, drumul ăla albastru din poză a devenit la fel de circulat precum o autostradă la anumite ore, să le zicem de vârf. Logic, nu? Că doar sutele alea de oameni care s-au mutat în blocurile noi au la rândul lor sute de maşini, din păcate nezburătoare ca să decoleze din faţa blocului. Drept urmare drumul, care nu fusese gândit nici măcar pentru un trafic intens de căruţe, s-a umplut de gropi, cratere şi canioane. La început am avut răbdare, mă gândeam că eşti grijuliu (hahaa!) şi nu asfaltezi fiindcă betonierele şi camioanele cu materiale de construcţii ar fi deteriorat rapid şoseaua. Ba chiar odată, cu o săptămână înainte de nu ştiu ce alegeri ai presărat nişte pietriş în gropi. Hau totfull of iu. Dar de atunci multă vreme trecu. Şi ploi. Şi ninsori. Şi înjurături şi blesteme. La adresa ta. Ca să n-o mai lungesc, tot ce trebuia să faci, din scaunul tău de primar în care te lăfăi de ani buni degeaba, era să trimiţi la două trei luni câteva basculante cu pietre şi un motocompresor care să… compreseze acele pietre. Deci vezi bă? Nici măcar n-aveam pretenţia de şosea asfaltată. Un rahat de drum pietruit şi tasat m-ar fi coafat, ca să nu-mi distrug maşina şi sănătatea mintală făcând 800 de metri într-un sfert de oră. Atât. Da’ ai cu cine? Nu nene, tu în schimb dai sute de mii de euro ca să luminezi cu triliarde de beculeţe centrul satului de Crăciun. O ieşit şi de-acolo un comision ceva, huh?