Câteva filme văzute în ultima perioadă:
Bolt
Bolt cred că este unul dintre cele mai drăguţe filme de animaţie pe care le-am urmărit recent, cu un scenariu închegat şi amuzant la fiecare replică, ce umileşte multe dintre filmele cu actori reali. Apropo de filme jenante, The House Bunny este îngrozitor, ocoliţi-l cu încredere. Revenind la desenul animat, Bolt (vocea lui John Travolta) este un câine care se crede supererou, dar nu ştie că de fapt face parte dintr-un show televizat (aluzie la The Truman Show) şi toate „puterile” sale sunt datorate efectelor speciale. Atunci când producătorii decid să „însceneze” răpirea stăpânei sale pentru a creşte audienţa serialului, Bolt crede că totul este real şi porneşte în „salvarea” acesteia, evadând din studiourile de filmare. Împreună cu o pisică şi un hamster, Bolt călătoreşte de-a lungul Americii şi învaţă pe parcurs lecţii despre supravieţuire şi prietenie. Nu pot decât să mă bucur că, deşi nu au colaborat cu Pixar, Walt Disney Animation Studios s-au descurcat excelent şi se pot lăuda cu un blockbuster în toată regula.
Vicky, Cristina, Barcelona
Scarlett Johansson, Penelope Cruz şi Javier Bardem într-un film regizat de un Woody Allen la 72 de ani. Acţiunea se petrece în Spania iar subiectul este la prima vedere destul de „uşor”: două americance aflate în vacanţă la Barcelona se îndrăgostesc în moduri diferite de acelaşi bărbat, un artist foarte „latino” (Javier Bardem). Acesta încă-şi mai iubeşte fosta soţie (Penelope Cruz), artistă şi ea, dar ştie că nu vor putea niciodată să aibă o relaţie normală deoarece le lipseşte un „ingredient”… Filmul nu duce lipsă de dialoguri amuzante şi ca bonus primim cadou câteva cadre hot cu Penelope Cruz şi Scarlett Johansson în rolul ingredientului de care ziceam. Kissing.
Chiar mi-a plăcut tot la acest film, care este despre alegeri şi tipologii umane. Nu dă lecţii de morală şi creează nişte personaje foarte credibile care reuşesc cumva să fie toate agreabile. Nu există personaj negativ, nici măcar unul antipatic. Filmul se termină aşa cum începe, nimeni nu-şi schimbă felul de a fi sau viziunea asupra vieţii iar întâmplările petrecute rămân doar la stadiul de experienţă pentru personaje, o mostră de „altă posibilitate”. Mi-a rămas în memorie descrierea personajului interpretat de Scarlett: „not knowing what she wants, but knowing what she doesn’t”.
Yes Man
Un Jim Carrey foarte îmbătrânit dar comic încă. Cu toate că am râs de câteva ori, filmul a cam dus lipsă de faze comice. Practic ce vedeţi în trailer reprezintă cam 90% din poantele din film. În rest este vorba despre eternele clişee „gândeşte pozitiv” şi „nu încerca să pari altceva decât ceea ce eşti că nu-i bine şi vei fi prins cu minciuna dar apoi vei fi iertat şi totul va fi bine”. Plus o poveste de dragoste cu happy end.