Pe o ploaie draconică am fost la concertul Beyonce, adusă cu mare mărinimie de Vodafone pe distrusul stadion municipal Ion Moina.
Scriu articolul a doua zi după concert, aşadar să vedem cu ce am rămas. Deşi ştiam că aşa va fi, tot m-am enervat când am fost percheziţionaţi şi mi s-a cerut să-mi las doza de cola la intrare fiindcă nu e voie cu băuturi răcoritoare. De ce, am întrebat. Din motive de securitate zice ăla. Ca să nu-i dau la Beyonce în cap exersând aruncarea cu doza de la 200 de m depărtare unde ne-am luat (ţeapa noastră) locurile. Grangurii ăia de la fundaţia Phoenix iau bani grei de la Coca Cola & Co. pentru a-i lăsa să-şi vândă E-urile la suprapreţ şi mie îmi bagă paznicu lu peşte texte cu securitatea. Pentru a evita să arunc un milion pe o cola şi 2 milioane pe un red bull am dat pe gât doza şi apoi am intrat, nu înainte de a-mi lăsa geanta cu aparatul foto în maşină, pentru că nu era voie… Vedeţi voi, a avea un aparat performant (respectiv mare) poate fi un dezavantaj în astfel de situaţii pentru că nu aveam cum să-l ascund. Toţi ceilalţi spectatori în schimb, înarmaţi cu aparate compacte, au trecut de percheziţie fără probleme. Eu am rămas cu telefonul care face poze bune doar între 1-2 pm când e soare. Ploaia a început mai abitir între timp. După o aşteptare relativ scurtă a început microrecitalul Paulei Selling, moment în care mi-am dat seama ce prostie am fãcut că am luat locuri în tribune. Ideea e că nu vedeam mai nimic din cauza distanţei, abia o reperam pe Paula dintre dansatoare. Pe deasupra se auzea şi mizerabil, probabil că Paula şi-a adus boxele de acasă şi nu a folosit sistemul de sunet a lui Beyonce. Deşi tribunele s-au umplut între timp, gazonul nu era ocupat nici până la jumătate iar noi ăştia din tribune nu eram cu nimic diferiti faţă de cei de pe gazon decât că nu vedeam nimic dar în schimb îi priveam pe ceilalţi de sus. In rest stăteam tot în picioare deoarece sub noi curgea un râu, îngheţam etc. Concertul a început cu o mică întârziere care în condiţiile de ploaie turbată a părut o eternitate iar apa a început să urce în sus pe mine, începând cu inundarea pantofilor. Intro-ul a fost superb, sunetul excelent… dar nu vedeam. După prima melodie mi-a venit ideea să încercăm să ajungem pe gazon, că doar cei de acolo au plătit mai puţini bani ca noi şi teoretic ar fi trebuit să putem face downgrade la bilete iar gazonul era doar pe jumătate plin. Am şi reuşit cu bunăvoinţa unor paznici, ajungând cam la 25 de m de scenă de unde am putut să văd şi eu pe ce am dat banii, nu să mă holbez la nişte purici şi să privesc show-ul pe un ecran ca la cinema. Şi a meritat din plin, recunosc. Nu sunt fan Beyonce, nu ascult muzica ei în timpul liber, dar… superb concert, superbă voce, sonorizare, coregrafie, decoruri şi totul a sunat excelent. Plus frumuseţea artistei. Şi ca să justific titlul şi faptul că artista are ceva pile la divinitate, s-a oprit ploaia brusc încă de la prima melodie.
Publicul a aplaudat, a strigat şi a făcut ce a putut în general, deşi se putea mai bine. Ca fapt divers, dialog între Beyonce şi public: Beyonce: Romania! (oare de ce nu Cluj-Napoca?) Publicul: Yeaaaaaaaaaaa! Beyonce: Are you feeling good? Publicul : Yeaaaaahhhh Beyonce: They told me to cancel the show! Publicul : Yeaaaaaaaaahhhhhh Beyonce (??) : But i didn’t, because i love you! Thank you for staying in the rain!! Publicul : Yeaaaaaaaaah!
Referitor la organizare, în fine, pe o aşa ploaie aşteptările mi-au fost reduse doar la dorinţa de a se termina totul cât mai repede, dar… Cu câteva ore înainte de concert a fost conferinţă de presă Vodafone la un hotel din Cluj unde era anunţată şi artista. M-am dus of course fiind încântat că o să am poze în exclusivitate de afişat pe blog. Bucuria a ţinut până când oficialii Vodafone au început conferinţa cu „Ne pare rău, dar..” De fapt Vodafone a minţit cu neruşinare presa că vine şi Beyonce la conferinţă doar pentru a atrage ziariştii în număr cât mai mare şi pentru a avea astfel un prilej să se laude cu concertele organizate. De asemenea, deşi artista s-a întâlnit pentru câteva minute chiar înainte de concert cu ziarişti acreditaţi, o parte din presa clujeană a fost exclusă iar fotografierea sa interzisă tuturor. Un singur fotograf agreat de organizatori s-a ocupat de poze care au fost trimise cu mare zgârcenie redacţiilor.