Tag Archives: twitter

Twitter – disecție superficială

Am scris textul de mai jos pe Blogmare.ro în luna a treia a lui 2010, deci acum aproape doi ani. Sunt încă de acord cu mine 🙂

***

Voi mai folosiți RSS-ul? La mine trec uneori zile până să deschid reader-ul. Asta fiindcă Twitter poate ține loc de RSS bine mersi. Aproape fiecare blogger are cont și își anunță ultimul articol scris într-un tweet. În plus poți găsi linkuri interesante spre alte bloguri, clipuri, poze… Dar valoarea Twitter, cel puțin în concepția creatorilor săi, stă în experiențele personale ale utilizatorilor, împărtășite în 140 de caractere. Deoarece citesc de o bună bucată de vreme ce scriu cei pe care-i urmăresc prin intermediul conturilor pe care le administrez, găsesc destul de comică afirmația de mai sus, fiindcă e mai probabil să-l găsești pe Adi Minune citind în BCU decât să găsești ceva cu adevărat valoros pe Twitter.

De ce?

Nu Twitter este de vină, ci personalitățile profund egocentrice ale utilizatorilor. Chiar dacă nu punem la socotelă linkurile de pe youtube și retweeturile, marea majoritate a mesajelor postate repetă obositor aceleași platitudini. Cum ar fi:

* Neața oameni buni (e de fapt ora 3 după amiaza dar el/ea vrea să arate ce viață boemă duce)
* Acum mănânc asta :) așa-i că vă e poftă? (link spre poză făcută cu telefonul la o porție de cartofi prăjiți unsuroși)
Am văzut și eu în sfârșit filmul X. Nu m-a impresionat deloc! (vrea să arate cât de greu e de impresionat, fiind vorba, desigur, despre un film foarte lăudat de către restul lumii)
* Tocmai mi-am luat asta: (link spre poză cu produsul, să moară de ciudă toți dușmanii)
* A venit primăvara / Ce frumos ninge 
/ Afară plouă (N-ai replică la așa ceva)
* Nu vreau, dar totuși o voi face :( ((… 
(mesaj criptic, misterios, genul “ați vrea voi să știți la ce mă refer, da nu veți afla niciodată, probabil fiindcă e doar o banalitate”)
* Lipsesc 10 minute / M-am întors 
(dacă ar putea, ar pune Twitterul pe pauză, dar cum nu poate, speră că se vor opri restul din butonat și vor aștepta revenirea Sa)
* La mulți ani @Xulescu 
(în cazul ăsta @Xulescu este ori un cvasianonim, ori vreo *vedetă* de pe Twitter cu care autorul vrea să se bage în seamă)
Cine vine azi la evenimentul Y? (stai și te întrebi oare la ce-i ajută dacă știe că se duc încă 5 necunoscuți în locul cu pricina? Face ceva statistici? Că doar prietenii și-i putea întreba cu un mass pe mess, la telefon… :)Vrea să știe toată lumea că are viață socială? A, așa da.)
* Lucrez la un nou site pe care-l voi lansa în curând. Fiți pe fază! 
(probabil nu-l va lansa niciodată deoarece este în stadiul de idee, dar nu strică să pari ocupat, nu?)

Continue reading

Twitter, arhiva banalității vieților noastre. De obicei

Ne aflăm peste 15 ani. Presupunem că Twitter încă există și a depășit Facebook-ul. Care a murit între timp în chinuri. Sper. Și, trezindu-ne într-o dimineață ploioasă de 9 ianuarie (ploioasă fiindcă suntem la tropice, nu din cauza încălzirii globale care e un mare fâs), ne vine o idee cât timp ne frecăm la ochi: ia să întrebăm noptiera (fără doar și poate peste 15 ani noptierele vor putea răspunde la întrebări) cum a fost ziua de 9 ianuarie cu 15 ani în urmă. Dar vrem să știm cum a fost acolo unde ne aflam noi pe atunci, adică prin jurul Clujului. Noptiera sensibilă la atingere și nu numai se gândește preț de o nanosecundă și apelează la Twitter. Peste 15 ani Twitter va avea în sfârșit un sistem de „search” complex, inspirat după „timeline”-ul defunctului (sper, ah, cât sper) Facebook. Cei 500 și ceva de oameni pe care-i urmăream pe atunci (care între timp au devenit doar 5 fiindcă avem alte standarde…) au avut grijă să înregistreze în twiturile lor tot ce merita înregistrat despre o zi de luni.

Cu vocea sa sexi și un pic slutty, noptiera ne informează că în 9 ianuarie 2012 a nins la Cluj. Mărturie stau zecile de twituri, majoritatea cu poze cu zăpadă, care au anunțat când a nins, câte-un fulg, când a stat, când cerul s-a mai luminat, spre apus, când iarăși a nins și când ăia de la primărie au împrăștiat antiderapantul după ce s-a topit zăpada. Mai aflăm că cineva s-a hotărât să nu mai mănânce produse de patiserie iar oamenii au încercat să creeze din nou o imagine a femeii ideale:

…și n-au mai încercat niciodată după aceea.

Vorba de duh a zilei a fost „Dacă eşti prost de mic, când eşti mare numa’ te joci”, cineva i-a dat mu*e cu sete Petrom-ului și a murit peștele de acvariu al altcuiva.

Tot 9 ianuarie 2012 este ziua în care viitorul președinte al Europei, Emil Moldovan, și-a deschis blogul care avea să-i schimbe destinul. Evenimentul este marcat cu multe twituri și retwituri, semn că lumea intuia ceva. Dați click pe link, citiți-l și urmăriți-l pe om, că ăsta era scopul articolului.

Un fel de twituri mai lungi

Mă enervează la culme cei care se adresează cu “Dragilor” pe Twitter. Io nu-s dragul tău, băi zaharisitule. Știu că-ți dă un sentiment de “tatăl nost’ “, dar nu te urmăresc ca să mă simt drăgălit. Să nu mai zic de ăia care scriu cu “Mei” şi “Buey” pe care, dacă le văd, apăs butonul block în secunda doi.

***

Nu-mi vine să cred că mi-am dorit să vină canicula. Pesemne am uitat cum e să porneşti de acasă la ora 11 AM, într-o maşină care a copt în plin soare şi în care sunt, pe măsurate, vreo 70 de grade Celsius. Şi în care temperatura ajunge la un nivel acceptabil cam pe când ajung şi eu la destinaţie.

***

Mi-am luat becuri economice, care, nu-i aşa, necesită întrerupătoare fără led. Aşadar mi-am schimbat şi întrerupătoarele. Să vedem acum dacă îmi recuperez investiţia în vreo opt ani, cât cică ar avea becurile durata de viaţă…

***

iPhone 4 s-a lansat oficial. Designul este mult mai mișto decât al modelelor anterioare. Înăuntru… o nebunie. Filmează HD, ecran ultra-rezoluţios, are giroscop (încă nu m-am prins exact la ce va folosi, dar cică e de bine), în principiu îl vreau tare de tot.

***

Îmi este tare dor de căţărat pe ceva munte.

Firimituri

Martie, încerc să mă trezesc.

* Am cumpărat de curiozitate revista OK. O porcărie paginată plictisitor, cu poze pe care le poți vedea pe net cu o lună înainte.

* Abia aștept să fac un grătar acasă la Alba și să mă joc cu câinele prin grădină. Azi am pornit aerul condiționat în mașină. Ză heat iz coming.

* Foursquare ar fi mișto dacă ar fi folosit de mai multă lume. Twitter vine din spate cu un serviciu similar, Facebook cochetează de asemenea cu geolocația. Foursquare are deocamdată avantajul insignelor pe care le câștigi în funcție de unde și cât te plimbi, te face primar dacă mergi într-un loc de mai multe ori ca alții… ce mai, chestii irezistibile! :P.  Sunt primar în nouă locații, cele mai notabile fiind hipermarketul Cora și Muzeul Apei din Florești 🙂 și am 7 badges. Respect me, god damn it!

* Mi-am luat monitor/televizor Samsung P2770HD de 27 de inci. Recomand, raport excelent calitate/preț, doar că e cam scump la vedere prin magazine.

* Oare când vor face IMAX la Cluj?

* Scriu și pe blogul FTR din când în când. Despre twitteriști și despre ridicătorii de ștergătoare.

* Nu cred ca am vazut vreodată o reclamă mai sinistră decât cea cu Bittman la Millenium Bank. Sper să falimenteze agenția de publicitate răspunzătoare de atrocitate, iar “creativii” să nu-și mai găsească de lucru în domeniul ăsta veci pururi. Îngrețoșați-vă:

* Mai e criză?

* Dropbox e un serviciu care-ți oferă un folder virtual de 2 GB, gratuit, în care poți da copy/paste la fișiere iar acestea sunt încărcate pe serverul lor, fiind accesibile din orice locație cu internet. Inclusiv de pe telefoanele mobile. Foarte utilă chestie, am început să o folosesc tot mai des. Pentru mai mult spațiu de stocare trebuie plătit, însă 2 GB ajung pentru fișiere text, poze și alte cele.

Dropbox își face un folder în Windows Explorer, în care poți da paste/delete la orice tip de fișiere

* Înjuram mai jos pe primarul din Florești. La două zile după (ca urmare sau ca coincidență habar n-am, înclin spre a doua), a venit unul cu o lamă și a răzuit un pic gropile, așa cât să le facă suportabile. Fericirea a durat vreo trei zile, până a plouat.

* Noul site Gândul bate la fund site-ul Realitatea din toate punctele de vedere.

Post de recuperare

Mi-am făcut cont pe Twitter. De fapt îl aveam de ceva vreme dar n-am scris nimic. Abia după ce am făcut un cont la shopstory.ro și am încept să postez mi-a picat în sfârșit și mie fisa că e sistemul ideal pentru a anunța lumea de diverse chestii și, dacă ești urmărit de cine trebuie, anunțul se răspândește cu o viteză fantastică. De exemplu dacă ești urmărit de Ashton Kutcher, el are potențialul de a anunța într-o clipă pe toți cei 1 milion de urmăritori ai săi cum că s-a lansat shopstory.ro 🙂 Aici contul Twitter shopstory, iar aici contul meu.

***

Am prins gustul filmelor proiectate în 3D. Primul l-am văzut vara trecută la Disneyland Paris (de fapt era aşa numitul “Cinema 4D”:  pe lângă efectele tridimensionale pe care le vedeai cu ochelarii speciali, se mişca şi sala cu tine, simţeai vântul, te stropeau cu apă la scenele unde era apă… da o ţinut numa vreo 10 minute tot filmul). Al doilea film 3D, de data asta lungmetraj, l-am văzut de curând la Cinema Odeon din Polus Center. O prostioară cu Brendan Fraser, Călătorie în centrul Pământului, la care în mod normal nu m-aş fi uitat mai mult de 10 minute. În 3d a arătat însă spectaculos, vezi actorii de parcă ar fi în fața ta, iar ”trucurile” cu diverse chestii care ”ies” din ecran și sar înspre tine sunt simpatice. Când am auzit că a venit Monsters vs Aliens 3D n-am mai stat pe gânduri, a must see. Mare greşeală. Abia după ce am luat biletele am văzut scris pe o hârtie mică lipită lângă casa de bilete: „Filmul Monsters… este dublat în limba română”. Blestemeee!! Niciunde altundeva nu era menţionat asta, pe afișe, pe internet… Şi apropo, de ce mama naibii cinema Odeon nu are un rahat de site cum are Cinema City de exemplu și tre să caut programu pe tot felul de alte site-uri obscure unde nu ai nici o garanție că e cel corect? Deci am dat 21 de lei (suprapreţ că e 3d…) că să aud nişte români rataţi cum behăie fals în locul unor actori cunoscuţi care, culmea, erau trecuţi pe afiş. Ce mama naibii mă interesa că „joacă” Reese Whiterspoon sau Hugh Laurie dacă eu nu le auzeam vocile? Că de văzut nu putea fi vorba fiind desene animate!!! Şi, deşi am avut toată bunăvoinţa, a fost exact cum m-am aşteptat: vocile erau parcă din alt film, în genul celor de la Cartoon Network, formulările ridicole și stângace = o experienţă ratată şi plină de nervi. În afară de copiii care nu ştiu citi, nu ştiu ce om întreg la cap ar prefera să urmărească un film dublat când tocmai vocile unor actori cunoscuți sunt considerate un atu important într-un film de animație.

***

Săptămâna trecută am fost la Satu Mare să ducem o prietenă. Jur că parcă ne-am întors 20 de ani în trecut. În viaţa vieţii mele n-am întâlnit un oraş mai neîngrijit şi plin de gropi ca Satu Mare. Până acolo drumul e superb. Cum intri în oraş, ZBAANG! îți rupi mașina. Trotuarele cred că n-au fost făcute de pe vremea lu Ceauşescu. Nu pot ca să pricep cine şi de ce l-a ales pe primar, care dracu o fi. Dar ce m-a dat pe spate a fost altceva. Nu tu drumuri, nu tu trotuare, nu nimic, în schimb aveau parcometre alimentate de panouri solare :))) Am crezut că nu văd bine. Da, deci asta a fost prioritatea numărul unu în oraş, să pună baterii solare la parcometre. Normal, cu ceva fonduri europene din care au putut ciordi ceva, scârbele. Când am ajuns în Cluj ziceai că suntem la Viena.

Ei au drumurile așa…

Da-n schimb au panouri solare la parcometre…

***

Ziarul „Adevărul de seară” are un buget serios pentru promovare. Oriunde mă uit dau numa de cutiile cu ziarul oferit gratuit. La ieşirea din supermarketuri, în parcarea mall-ului, la intrare în restaurantul Pizza Hut (!), pe stradă pe pereţii clădirilor, peste tot. Cutiile, vopsite portocaliu fosforescent, atrag privirea foarte rapid. Am luat și eu o dată ziaru, nu că mi-ar fi trebuit, da era la îndemână, și l-am uitat apoi în mașină necitit. Cu toate eforturile, presa scrisă își trăiește ultimele momente. Vor mai supraviețui o vreme tabloidele, probabil până când accesul la Internet va avea o răspândire suficientă iar publicul mai “atehnic” va ajunge la un minimum de educație informatică, apoi și aceștia vor învăța să dea search pe Google după sexy brăilence și alte jivine.

Culmea utilului: după ce s-a golit de ziare (utile și ele la împachetat, la făcut focul pentru grătar…), cutia prestează în interesul municipalității servind drept coș de gunoi.

***

S-a îndurat Yahoo! de români şi a dat drumu la Yahoo Messenger pentru iPhone şi în Apple Store-ul românesc. Aplicaţia foarte faină, n-am ce comenta, se comportă ca cea desktop, ba chiar e mai frumos colorată, o singură chestie mă intrigă însă. În lista de messenger de pe iPhone îmi apar contacte pe care le-am şters de câţiva ani buni. Iar acum sunt acolo. Freaky. De aici deduc că Yahoo de fapt nu şterge definitiv nici un contact din lista ta atunci când îl ştergi tu. Pot ca să mă întreb de ce?

***

N-am nimic cu cei de la CityNews, dar totuşi, mi se pare cam ”nesi” locul de parcare ales de ei, mai ales că niște ziariști ar trebui să sancționeze astfel de comportamente. Bine, nu numa ei au parcat acolo, toate locurile rezervate persoanelor cu handicap erau pline. Dacă şoferul CityNews suferă de vreun handicap îmi cer scuze.