Dacă aș fi dictator…

Aș asfalta România. I-aș zice “Marea asfaltare” și nu m-aș lăsa până când ultima străduță din astă țară nu va fi netedă ca-n palmă. Aș face și două autostrăzi, una de-a lungul și celalată de-a latul țării. De fapt aș face încă două, și pe diagonale. Asta pe lângă șosele de centură la absolut toate orașele și orășelele. Cum aș face asta? Simplu, aș ține populația într-o foamete continuă, aș aloca ultima resursă pe asfalt, m-aș împrumuta pe 50 de ani, doar să termin ce mi-am propus. După care m-aș sinucide, că oricum m-ar aștepta plutonul de execuție la câți au avut de suferit de pe urma mea. Dar peste mulți ani mi se va ridica o statuie. Fiindcă eu chiar cred că starea drumurillor din rahatul ăsta de țară este una din principalele cauze pentru care nimeni nu ne bagă în seamă. E psihologic! Conduci 1o kilometri prin România, ți se taie cheful de viață și dai dracului orice inițiativă. Vrei să transporți ceva prin România? Îți ia triplu decât oriunde altundeva. Vrei să vizitezi ceva în România? Îți bagi picioarele în el obiectiv turistic când într-un final ajungi la el cu mașina ruptă în două. Dacă vom avea măcar drumuri, lucrurile se vor schimba. Va veni lume. Se vor face chestii. Nu de către români, că jumate din ei nu vor supraviețui asfaltării, dar măcar va exista o infrastructură, un punct de plecare. Băse’, dacă tot vrei dictatură, ține cont de ideea mea. Vei fi sanctificat!

Studiu de caz

Să privim o imagine din Google Earth ce înfăţişează cartierul meu din Florești, Cluj:

Drum in Floresti, Cluj

…iar unicul drum nenorocit cu acces la şosea arată aşa:

…adică neschimbat, de doi ani jumate de când m-am mutat.

Am o singură întrebare pentru primar:

AI HABAR PE CE LUME TRĂIEŞTI?

Dacă întrebarea de mai sus te pune pe gânduri, permite-mi să te trezesc la realitate. După cum se vede în diagrama de mai sus,  în zona respectivă s-a construit mult. În toate direcţiile, aiurea, stupid, aşa cum aţi dat voi de la primărie aprobările, pe bani frumoşi. Datorită acestui fapt, drumul ăla albastru din poză a devenit la fel de circulat precum o autostradă la anumite ore, să le zicem de vârf. Logic, nu? Că doar sutele alea de oameni care s-au mutat în blocurile noi au la rândul lor sute de maşini, din păcate nezburătoare ca să decoleze din faţa blocului. Drept urmare drumul, care nu fusese gândit nici măcar pentru un trafic intens de căruţe, s-a umplut de gropi, cratere şi canioane. La început am avut răbdare, mă gândeam că eşti grijuliu (hahaa!) şi nu asfaltezi fiindcă betonierele şi camioanele cu materiale de construcţii ar fi deteriorat rapid şoseaua. Ba chiar odată, cu o săptămână înainte de nu ştiu ce alegeri ai presărat nişte pietriş în gropi. Hau totfull of iu. Dar de atunci multă vreme trecu. Şi ploi. Şi ninsori. Şi înjurături şi blesteme. La adresa ta. Ca să n-o mai lungesc, tot ce trebuia să faci, din scaunul tău de primar în care te lăfăi de ani buni degeaba, era să trimiţi la două trei luni câteva basculante cu pietre şi un motocompresor care să… compreseze acele pietre. Deci vezi bă? Nici măcar n-aveam pretenţia de şosea asfaltată. Un rahat de drum pietruit şi tasat m-ar fi coafat, ca să nu-mi distrug maşina şi sănătatea mintală făcând 800 de metri într-un sfert de oră. Atât. Da’ ai cu cine? Nu nene, tu în schimb dai sute de mii de euro ca să luminezi cu triliarde de beculeţe centrul satului de Crăciun. O ieşit şi de-acolo un comision ceva, huh?

Ne merităm gropile

A trebuit să conduc prin Franța 1400 de km ca să-mi dau seama cât de retardat se circulă în România. E drept, noi nu prea avem pe ce circula, însă ăsta nu e un motiv suficient pentru lipsa de coerență și pentru mitocănia de pe șosele. Un drum de 150 de kilometri la Baia Mare durează aproape trei ore pentru că niște proști se cacă pe ei de vreo cinci ani se termine șoseaua cu patru benzi Cluj-Dej. Nici până în zi de azi n-au reușit să lege între ele bucățile asfaltate, astfel că mergi cu suta vreo câțiva kilometri apoi stai un sfert de oră la un podeț în lucru unde se circulă pe o singură bandă. Și asta în nenumărate puncte de pe traseu. Apoi sunt șoferii… Ce face un șofer român când intră în curbă în depășirea unui TIR și se trezește cu o mașină în față? Pune frână și se retrage pe banda lui? Nuuu, accelerează ca nebunul obligând mașina care vine să frâneze până la oprirea completă în mijlocul drumului pentru ca fucktardul să reușească depășirea tirului în ultima secundă și să o evite la milimetru. Nu mai zic de maneliștii care vin și se lipesc de curul tău ca să-ți arate că vor să depășească și probabil tu ar trebui să mergi în dungă ca să aibă ei loc. După ce treci de Dej vine un drum relativ neaglomerat cu o singură bandă pe sens. Știu că povesteam cuiva că în Franța aș fi putut pune cafeaua pe bord și să conduc așa sute de kilometri fără să vărs un mili-picur din ea. Ei, pe drumul ăsta de care ziceam cred că aș vărsa 10 litri la ce denivelări sunt.

La întoarcere am avut iarăși motiv de turbare. Am prins barieră la intrarea în Cluj. O barieră din aia lungită, cred că or trecut trei trenuri. Coadă kilometrică în spate, normal. Când mă uit în oglinda retrovizoare văd vreo trei porci pe roți cum veneau liniștiți pe contrasens presupunând probabil că noi restul stăm la coadă de tâmpiți. Ajung ăia la barieră și dau să se bage în față. Normal, claxoane, gesturi prietenești, urări de bine, solidaritate între noi ăștialalți care am strâns rândurile de nu încăpea o muscă între mașini. Jivinele rânjeau prostește și semnalizau cu foc fiindcă între timp se ridicase bariera și blocau pe cei din sens opus. I-am lăsat așa, sper să-i fi călcat un tanc.

Pentru că de multe ori au rămas cuvinte nespuse între mine și unii colegi de drum, mi-a venit o idee foarte ușor de pus în practică, numai bună pentru șofatul în RO: afișaje electronice montate pe parbrize/lunete, pentru a comunica mesaje relevante celorlalți participanți la trafic. Gen:

***

sau:

Post de recuperare

Mi-am făcut cont pe Twitter. De fapt îl aveam de ceva vreme dar n-am scris nimic. Abia după ce am făcut un cont la shopstory.ro și am încept să postez mi-a picat în sfârșit și mie fisa că e sistemul ideal pentru a anunța lumea de diverse chestii și, dacă ești urmărit de cine trebuie, anunțul se răspândește cu o viteză fantastică. De exemplu dacă ești urmărit de Ashton Kutcher, el are potențialul de a anunța într-o clipă pe toți cei 1 milion de urmăritori ai săi cum că s-a lansat shopstory.ro 🙂 Aici contul Twitter shopstory, iar aici contul meu.

***

Am prins gustul filmelor proiectate în 3D. Primul l-am văzut vara trecută la Disneyland Paris (de fapt era aşa numitul “Cinema 4D”:  pe lângă efectele tridimensionale pe care le vedeai cu ochelarii speciali, se mişca şi sala cu tine, simţeai vântul, te stropeau cu apă la scenele unde era apă… da o ţinut numa vreo 10 minute tot filmul). Al doilea film 3D, de data asta lungmetraj, l-am văzut de curând la Cinema Odeon din Polus Center. O prostioară cu Brendan Fraser, Călătorie în centrul Pământului, la care în mod normal nu m-aş fi uitat mai mult de 10 minute. În 3d a arătat însă spectaculos, vezi actorii de parcă ar fi în fața ta, iar ”trucurile” cu diverse chestii care ”ies” din ecran și sar înspre tine sunt simpatice. Când am auzit că a venit Monsters vs Aliens 3D n-am mai stat pe gânduri, a must see. Mare greşeală. Abia după ce am luat biletele am văzut scris pe o hârtie mică lipită lângă casa de bilete: „Filmul Monsters… este dublat în limba română”. Blestemeee!! Niciunde altundeva nu era menţionat asta, pe afișe, pe internet… Şi apropo, de ce mama naibii cinema Odeon nu are un rahat de site cum are Cinema City de exemplu și tre să caut programu pe tot felul de alte site-uri obscure unde nu ai nici o garanție că e cel corect? Deci am dat 21 de lei (suprapreţ că e 3d…) că să aud nişte români rataţi cum behăie fals în locul unor actori cunoscuţi care, culmea, erau trecuţi pe afiş. Ce mama naibii mă interesa că „joacă” Reese Whiterspoon sau Hugh Laurie dacă eu nu le auzeam vocile? Că de văzut nu putea fi vorba fiind desene animate!!! Şi, deşi am avut toată bunăvoinţa, a fost exact cum m-am aşteptat: vocile erau parcă din alt film, în genul celor de la Cartoon Network, formulările ridicole și stângace = o experienţă ratată şi plină de nervi. În afară de copiii care nu ştiu citi, nu ştiu ce om întreg la cap ar prefera să urmărească un film dublat când tocmai vocile unor actori cunoscuți sunt considerate un atu important într-un film de animație.

***

Săptămâna trecută am fost la Satu Mare să ducem o prietenă. Jur că parcă ne-am întors 20 de ani în trecut. În viaţa vieţii mele n-am întâlnit un oraş mai neîngrijit şi plin de gropi ca Satu Mare. Până acolo drumul e superb. Cum intri în oraş, ZBAANG! îți rupi mașina. Trotuarele cred că n-au fost făcute de pe vremea lu Ceauşescu. Nu pot ca să pricep cine şi de ce l-a ales pe primar, care dracu o fi. Dar ce m-a dat pe spate a fost altceva. Nu tu drumuri, nu tu trotuare, nu nimic, în schimb aveau parcometre alimentate de panouri solare :))) Am crezut că nu văd bine. Da, deci asta a fost prioritatea numărul unu în oraş, să pună baterii solare la parcometre. Normal, cu ceva fonduri europene din care au putut ciordi ceva, scârbele. Când am ajuns în Cluj ziceai că suntem la Viena.

Ei au drumurile așa…

Da-n schimb au panouri solare la parcometre…

***

Ziarul „Adevărul de seară” are un buget serios pentru promovare. Oriunde mă uit dau numa de cutiile cu ziarul oferit gratuit. La ieşirea din supermarketuri, în parcarea mall-ului, la intrare în restaurantul Pizza Hut (!), pe stradă pe pereţii clădirilor, peste tot. Cutiile, vopsite portocaliu fosforescent, atrag privirea foarte rapid. Am luat și eu o dată ziaru, nu că mi-ar fi trebuit, da era la îndemână, și l-am uitat apoi în mașină necitit. Cu toate eforturile, presa scrisă își trăiește ultimele momente. Vor mai supraviețui o vreme tabloidele, probabil până când accesul la Internet va avea o răspândire suficientă iar publicul mai “atehnic” va ajunge la un minimum de educație informatică, apoi și aceștia vor învăța să dea search pe Google după sexy brăilence și alte jivine.

Culmea utilului: după ce s-a golit de ziare (utile și ele la împachetat, la făcut focul pentru grătar…), cutia prestează în interesul municipalității servind drept coș de gunoi.

***

S-a îndurat Yahoo! de români şi a dat drumu la Yahoo Messenger pentru iPhone şi în Apple Store-ul românesc. Aplicaţia foarte faină, n-am ce comenta, se comportă ca cea desktop, ba chiar e mai frumos colorată, o singură chestie mă intrigă însă. În lista de messenger de pe iPhone îmi apar contacte pe care le-am şters de câţiva ani buni. Iar acum sunt acolo. Freaky. De aici deduc că Yahoo de fapt nu şterge definitiv nici un contact din lista ta atunci când îl ştergi tu. Pot ca să mă întreb de ce?

***

N-am nimic cu cei de la CityNews, dar totuşi, mi se pare cam ”nesi” locul de parcare ales de ei, mai ales că niște ziariști ar trebui să sancționeze astfel de comportamente. Bine, nu numa ei au parcat acolo, toate locurile rezervate persoanelor cu handicap erau pline. Dacă şoferul CityNews suferă de vreun handicap îmi cer scuze.

Bla-uri

* Drumurile asfaltate din Cluj (că sunt şi “ne”) nu ar fi neapărat rele. Mai ales că s-a tot lucrat anul trecut prin oraş. Ce nu înţeleg este de ce au lăsat canalele neridicate la nivel. Şoferii clujeni cred că ştiu despre ce vorbesc. În tot oraşul ai parte de situaţii în care conduci liniştit şi dintr-o dată “zdraang!!!!” cu roata într-un canal al cărui capac este mai jos cu 10 cm decât drumul. Sigur că mi se rupe inima de mila maşinii şi de fiecare dată îl înjur şi blestem pe Boc, deşi nu cred că el are vreo vină, oripilând în acelaşi timp pasagerii din maşină, la rândul lor nevinovaţi. A, ziceţi să casc ochii şi să le ocolesc? Ar fi o idee, poate reuşesc să agăţ vreun autobuz, ceva. Şi că tot suntem la drumuri, tot în vederea clujenilor: oare ce prost de om s-o fi gândit ca din loc în loc pe Bulevardul Eroilor să pună dale în loc de asfalt ca să marcheze trecerile de pietoni, în condiţiile în care anul trecut au făcut o fundaţie de 1 m la drum şi l-au asfaltat în rest ca-n palmă. Am înţeles, din punct de vedere estetic ar fi fost o chestie, doar că acum e plin de cratere printre dalele alea nenorocite, distruse de traficul nebun ce se perindă pe acolo zilnic.

* Mă întreb cât câştigă lunar cu tot cu bacşiş băieţii de la spălătoria de maşini. Mă refer la “muncitori”. Eu le dau de fiecare dată 3 lei. Alţii am văzut că le dau 5. Înmulţiţi cu 10 maşini pe zi minim de la care primesc ceva , ori 20 de zile pe lună plus salariul lor cât o fi… Damn, nu cred că au de ce se plânge. La vară şi io m-as angaja acolo ca să stau sub duş toată ziua 🙂

* Am intrat şi eu pe porcăria aia de joc online, Conquiztador (mi se pare că sună porcos numele ăsta, în fine…), care s-a căţărat până pe primul loc în trafic.ro ca să văd ce-i de capul lui. Acum stau şi mă întreb: cât de generală trebuie să fie cultura mea ca să răspund în câteva secunde ce prefix telefonic are judeţul Tulcea. But who caaaares ce prefix are Tulcea? Aia a fost prima întrebare, după care m-am plictisit şi am închis.

* Ca să fiu corect trebuie să menţionez că net-ul de la Orange şi-a revenit de vreo trei zile. Merge, aleargă chiar, iar eu sunt happy şi am uitat tot ce-am pătimit. (Această însemnare va fi înlocuită de nişte cuvinte foarte urâte dacă minunea nu va dura cel puţin cât a durat “pana”, adică vreo 3 luni minimum)

* Deşi probabil l-aţi văzut deja, pun mai jos un clip ce-mi place tare mult, pe care eu doar acum l-am descoperit, via Sergiu. Sunt tare tare simpatici, şi-mi place să cred că o astfel de echipă poate exista oriunde.


Lip Dub – Flagpole Sitta by Harvey Danger from amandalynferri on Vimeo.