Suntem niște perle

…sau cel puțin așa reiese din știre:

According to the geneticist Professor Steve Jones, we have stopped evolving. A decrease in the level of mutation and the reduced influence of natural selection means that as far as humans are concerned the future looks like more of the same – no wings, no scissorhands, no third hypno-eye.

(…)

At least in the developed world, humans are now as close to utopia as they are ever likely to be, he argues. Speaking at a UCL Lunch Hour Lecture in London, Prof Jones said there were three components to evolution – natural selection, mutation and random change.

Deci doar atât? Noi reprezentăm culmea evoluției? Ooo, mie mi se pare asta foarte nașpa. Pentru că deseori mi-am dorit extra “features” și speram ca măcar urmașii îndepărtați să beneficieze de un upgrade de la natură 🙂 . Dar din moment ce scopul evoluției este de a asigura supraviețuirea și reproducerea în condiții optime a unei specii iar specia noastră a trecut de ceva vreme de problemele legate de supraviețuire, nu prea mai există factori care să pornească mecanismele evolutive. Deși dacă ne legăm de adaptarea noastră la mediul înconjurător, am avea nevoie de mici modificări pentru a funcționa optim la “cerințele” actuale:

Listă (deschisă sugestiilor) cu îmbunătățiri pe care evoluția le-ar putea încă aduce omului și care mi se par de bun simț:

– În primul rând omul are nevoie de o memorie mai bună. Mult mai bună decât ce are azi la dispoziție. Cu toate că tehnica ne ajută și probabil ne va ajuta din ce în ce mai mult să ne aducem aminte și să sortăm informațiile, ar fi mult mai “cool” să ai acces instant la amintiri folosindu-te de hardware-ul personal.

– Memoria vizuală ar merita de asemenea un salt calitativ pentru că rememorarea unor locuri sau a caracteristicilor unor obiecte nu este făcută întotdeauna foarte precis iar asta duce la n probleme.

– Durata de viață mai mare. Deși oamenii trăiesc mult comparativ cu alte mamifere, un nu sunt mulțumit 😛 . După 60 de ani viața nu pare prea roză, așa că practic ai la dispoziție cam puțin să trăiești cu adevărat după ce te pui pe picioare și îți definești cât de cât personalitatea. Deci o viață mai lungă, de vreo 200-300 de ani, cu o perioadă extinsă de “maturitate” și cu o bătrânețe scurtă, ar fi ideală.

– Reducerea duratei de somn necesar: eu dorm șase ore pe noapte și nu-mi sunt suficiente. Un om cu o nevoie de somn mai redusă ar fi mult mai eficient, și chiar ar avea timp de mai multe, inclusiv reproducere, care este scopul evoluției, nu? 🙂

Concluzia ar fi că există astfel de probleme pe care le avem cu toții la un moment dat și care ne limitează, astfel încât ele constituie niște factori care “cer” adaptarea noastră. Dacă acești factori limitatori vor deveni la un moment dat foarte deranjanți, cine știe, poate evoluția își va continua “opera”.

A, și o listă de îmbunătățiri fanteziste, dar care pe mine m-ar face fericit 😛 :

– Un set de aripi
– Niște mâini în plus
– Ochi cu infraroșii și funcție de apropiere
– Branhii
– etc