Nimic (foarte) spectaculos

Sau ce am consumat azi în materie de ştiri:

Photos of China’s top secret submarine found on Google Earth … mor de râs, dacă ştirea e reală se pare că nu trăim într-o lume prea complicată after all. Poate se supără chinezii şi încep să ochească sateliţii comerciali care trec pe deasupra şi fac poze. Că internetul l-au castrat deja.

– Noul avion de la Boeing, 787, un OZN. În timp ce ce Airbus se chinuie să-şi vândă monstruozitatea de A380 cu 800 de locuri, Boeing şi-a asigurat comenzi până în 2015 cu un avion modern, cu finisaje interioare de vis şi cică mai ecologic. Şi mai sigur, că-i mai uşor (din materiale compozite) deci pluteşte 🙂

– Pe la sfârşitul anului 2006 o companie irlandeză, Steorn (nu merită să-i dau link), anunţa pe o pagină întreagă în ziarul Economist că a descoperit o modalitate de a produce energie fără nici un cost, deci a realizat un perpetuum mobile, visul dintotdeauna al omenirii şi probabil al tuturor raselor inteligente din Univers. Wikipedia şi ceva amintiri din liceu îmi spun că dacă ce susţin ei ar fi adevărat ar contrazice legea conservării energiei care spune printre altele că energia totală dintr-un sistem izolat rămâne constantă, deşi poate trece dintr-o formă în alta. Conform aceleiaşi legi rezultă că nu se poate construi un motor care să lucreze într-un ciclu perpetuu şi care să producă energie cinetică din nimic, fără o intervenţie exterioară (energie electrică, sau alt tip de combustibil). Ei susţin că se poate, şi că au făcut-o deja. Demonstraţia unei maşinării minune bazate pe noua tehnologie urma să aibă loc luna aceasta în faţa unui juriu compus din oameni de ştiinţă, într-un muzeu din Londra. Timp de 11 zile dispozitivul (sub forma unui fel de disc rotativ) trebuia să se învârtă fără nici o intervenţie din exterior. Bineînţeles că nu a mai ajuns să se învârtă, doar nu era să asistăm chiar noi la evenimentul care ar fi schimbat cursul istoriei omenirii şi să ne mai şi bucurăm de el. Conform companiei luminile din sala unde trebuia să aibă loc demonstraţia produceau prea multă căldură şi au cauzat defecţiuni aparatului de mărimea unui mousepad. Dacă ziceau că radiaţiile solare combinate cu o rotaţie neuniformă a centrului planetei în sens invers îi împiedică să ducă la bun sfârşit demonstraţia probabil că ar fi fost mai credibili. Astfel, fără prea multe explicaţii demonstraţia s-a amânat până la un termen deocamdată necunoscut. De ce nu au făcut experimentul în alt loc? De ce nu au avut un aparat de rezervă dacă primul s-a topit de cald? De ce nu au stins becurile? Există două explicaţii (doar două): dacă gândim în termeni conspiraţionişti ne putem imagina că nişte interese uriaşe au fost afectate de această descoperire ducând la împiedicarea experimentului pe ultima sută de… Right. Sau o altă explicaţie, cea mai simplă, cei de la Steorn sunt nişte şarlatani, adică oameni, nu genii, care sunt conduşi de un nebun. Păcat totuşi, suna bine.

Bonus: revenim la oile noastre angajate de diverse firme inconştiente care cred în prostia lor că soluţia din poza de mai jos e cea mai bună promovare şi tipăresc în disperare fără să le pese de risipa de hârtie, respectiv de copaci. Zilnic, când îmi deschid cutia poştală îmi explodează în faţă toate broşurile şi pliantele tuturor supermarketurilor şi hiper-fucking-marketurilor din oraş îndesate cu forţa în cutie. Singurul rezultat al acestui tip de advertising în cazul meu este o înjurătură adresată lor, firmelor, când le adun maculatura care se împrăştie pe jos şi o alta când dau cu toate în coşul de gunoi pus acolo special în acest scop de femeia de serviciu a blocului. Să nu mai vorbesc că înainte să le arunc trebuie să le scutur pe toate ca nu cumva să se fi strecurat printre ele şi vreo factură sau altă hârtie utilă şi nevinovată.


Weekend leneş şi nişte planuri

*Ieri am colindat oraşul, mai precis cele 10.900 de magazine din centru. Rezultatul plimbării: o fustă şi o bluză. Cineva a fost foarte fericită. Iar cineva foaaarte plictisit(fără ă). Seara am văzut Transformers. Dacă aş fi fost să zicem… cu 6 ani mai tânăr, cred că îl declaram cel mai tare SF văzut vreodată. Aşa, pot spune că în ziua de azi nu mai există limite în domeniul efectelor speciale, dar există limite în originalitatea şi creativitatea scenariştilor. Încă mai cred că se poate face un film comercial (adică şi pentru valori mai scăzute ale IQ-ului) şi de calitate în acelaşi timp.

*Pe balcon am o familie de porumbei. Proşti. Şi-au făcut un cuib din 3 nuiele în spatele unei cutii într-un colţ cam de 3-4 luni. Nu-i plouă, nu-i bate soarele, nu-i deranjează nimeni că noi nu prea ieşim pe balcon, condiţii optime aş zice. Cu toate acestea porumbiţa stă pe ouă de atunci fără nici un rezultat. Motivul: cum face un ou, cum îl zdrobeşte (numai ea ştie cum – sub propria greutate sau cu ghearele, apoi cred că îl mănâncă, deoarece resturile dispar rapid). Ştiu asta pentru că m-am uitat periodic în speranţa că văd vreun pui. În felul ăsta am fost martorul la apariţia şi dispariţia a cel puţin 4 ouă. Natura a ştiut cum să evite riscul suprapopulării cu porumbei. I-a făcut proşti ca noaptea.

*Săptămâna viitoare mă duc la nişte interviuri pentru un nou job. Să vedem, bine că teoretic am de unde alege :-p.

*Tot săptămâna viitoare mergem de sâmbătă pe Transfăgărăşan pentru 5 zile, am rezervat deja locuri la cabana Bâlea-Cascadă. Din sutele de poze pe care le-am văzut zona arată superb, iar eu nu am mai fost niciodată. Obiective: să ajung pe vârful Moldoveanu, să fac nişte poze frumoase şi să văd Calea Lactee pe care nu am mai văzut-o de când eram mic atunci când mi-a arătat-o tata tot aşa, într-o excursie la munte. Totul depinde de vreme.

*Dacă sâmbătă dimineaţa la ora 9 fix îmi vibra patul de la două picamere (sau drujbe) turate la maximum în apartamentul de deasupra, acum, la 0:57, cineva mută mobilă. Numai aşa poţi turba fără să fii muşcat de nimic.

FHM-ul emoţionat

Ultimul număr al revistei FHM a venit la pachet cu multe chestii interesante (printre care şi asta) şi cu un pictorial al lui Catrinel Menghia, de profesie fotomodel / soţie-model cu tatuaj sub buric care certifică acest fapt. Nimic de comentat de la mine, doar de lăudat, însă Laura mea, răsfoind revista şi concentrându-şi atenţia pe singurul lucru ce ar fi putut-o interesa şi anume pantofii fetei (că altceva nu avea pe ea) observă două chestii pe care eu (şi din câte se pare şi redacţia FHM cu tot cu editorul lor foto) nu le-am observat – pe motiv de picioare interminabile – deşi cel puţin a doua eroare semnalată mai jos e cât casa. Enough talking, click pe poză şi vedeţi!

Bile şi filme

Eu şi Laura avem un obicei (childlish maybe 🙂 ) care durează de vreo 3 ani. De fiecare dată când mergem la film la cinema Republica ne oprim în holul cinematografului la un automat de bile din acelea multicolore cu care ne-am jucat cu toţii cred în copilărie (de acelea din plastic care săreau sus de tot când dădeam cu ele de asfalt). Deci cum ziceam ne oprim la automat şi luăm o bilă cu două fise de 50 de bani, iar când ajungem acasă punem bila într-un bol de sticlă. Azi am făcut recensământul: 65 de bile, deci 65 de filme văzute în 3 ani. Dacă aş sta să mă gândesc cred că nu mi-aş aduce aminte nici măcar un sfert dintre titluri. Şi interesant cum automatul de bile stă acolo de atâta timp. Cred că şi noi am contribuit la prosperitatea afacerii cu bile a omului 🙂

Dacă sunteţi prea leneşi să ieşiţi afară

Pentru cei care folosiţi programul Yahoo! Widgets (uşor de instalat şi util), a apărut o nouă versiune la widgetul Weather, cu mai multe informaţii despre vreme într-un format grafic ”sticlos” care dă foarte bine pe desktop. Informaţiile sunt actualizate la fiecare 30 de minute, spre deosebire de site-ul INMH care afişează temperatura de acum câteva ore şi care are un fel de progrămel asemănător dar care arată oribil. Pe lângă prognoza pe 5 zile, sunt afişate informaţii precum presiune, umiditate, viteza vântului şi altele.

Die Hard 4.0

Am fost aseară la Die Hard 4 cu Bruce Willis în rolul principal. A fost simpatic. Mie mi-au plăcut primele 3 din serie şi pot spune că şi acesta a fost ok pentru o seară plictisitoare de marţi, dar… păcat că a suferit de clişeism atroce. Păcat pentru că în rest a beneficiat de nişte scene de acţiune foarte reuşite, cu un Bruce Willis foarte agil (sau generat pe calculator, nu sunt încă sigur 🙂 ) şi cu cascadorii chiar originale. Pentru că este un film care cere să nu fie luat foarte în serios nu o să mă apuc să despic firul în patru şi să vorbesc despre determinarea regizorului de a introduce o fază spectaculoasă (chiar cu riscul de a părea complet neverosimilă şi inutilă) la fiecare scenă, ci mă voi limita la clişee. Deci avem în ordine aleatorie: ecranele de computer cu interfeţe futuriste pe care se perindă milioane de caractere pe secundă ca şi când datele alea ar fi utile ochilor vreunei fiinţe umane, hackerul care reuşeşte să ”intre” oriunde, gagica faină şi rea expertă în kung-fu (prietena băiatului rău) care o încasează de la băiatul bun dar nu înainte de a-i trage acestuia o mamă de bătaie soră cu moartea, FBI-ul şi restul autorităţilor care nu ştiu ce se întâmplă, tot forfotesc, se ceartă între ei, descoperă că există ”a secret facility” despre care nu au fost informaţi şi că fix acolo nu au căutat, lasă tot greul pe eroul principal şi apoi apar cu elicopterele iar soldaţii coboară din ele pe corzi în mijlocul acţiunii (care s-a terminat de fapt, toţi ăia răi fiind morţi), personajul negativ geniu-neînţeles care a lucrat ”la stat” iar acum se răzbună pentru cine ştie ce umilinţe, veşnica ameninţare cu ”i will kill your daughter” şi confruntarea inevitabilă face 2 face, eliminarea tuturor adversarilor pe rând până rămâne doar unul, care e chiar şeful cel mare şi mai sunt… Vă sună ceva cunoscut? Deci cum spuneam, de văzut după o zi obositoare, nu solicită creierul şi nici nu enervează căzând în ridicol.

Safari? Aveam nevoie de el?

Când există deja Internet Explorer 7, Firefox şi Opera, trei browsere foarte bune de altfel. Primele versiuni beta ale Safari nu rulau deloc la mine pe calculator, crăpau înainte de a porni, dar versiunea 3.0.2 (tot beta) funcţionează. Foarte bine chiar. Ce mi-a plăcut: textul arată mai finisat, iar pentru mine mult mai uşor de citit. Paginile de orice fel se încarcă foarte repede, rivalizând cu Opera. Interfaţa browserului este spartană, gri, metalică. Mie îmi place, alţii au zis că-i oribilă. Eu mă întreb însă de ce vrea Apple să intre pe piaţa browserelor Windows cu un produs care nu aduce mai nimic nou (nu că ar avea nepărat ce), ba chiar îi lipsesc ceva facilităţi. Apropo, eu ştiu că Opera este cel mai bun browser (arată bine, paginile se încarcă rapid, are download manager încorporat şi alte chestii originale) dar cu toate astea folosesc Firefox. Habar n-am de ce. Revenind la progrămelul ce a evadat din lumea MacOS l-aş pune la “de încercat”.

Link spre pagina de download.

Aici un screenshot la Cassini.ro, în care se vede antialiasing-ul aplicat textului.

Is it a bird? Is it a man?

Dacă în 80 de ani de activitate Mondex Sibiu nu a învăţat că nu dă bine să pui travestiţi pe ambalajele ciorapilor-pantalon elasticizaţi… Oricum ceea ce am văzut pe acest ambalaj depăşeşte capacitatea mea de procesare estetică. Sau standardele mele în evaluarea frumuseţii feminine sunt prea ridicate. Sau distorsionate. Sau e fiica patronului. Click pe poză pentru a mări !

ABS or die

Mă gândeam zilele astea ce să mai scriu pe blog iar vineri s-a ivit un subiect care cred că merită puţină atenţie: puteam să mor. Şi nu doar eu. Şi nu de fericire, ci într-un accident de maşină. M-au salvat două lucruri: faptul că am fost întâmplător atent mai mult decât de obicei şi sistemul ABS al maşinii care s-a comportat mai bine decât mi-aş fi imaginat vreodată.

Faptele: mergeam spre Baia Mare cu Laura, aveam aproximativ 100km/h, drumul era neaglomerat şi drept. Laura vorbea cu o prietenă la telefon despre ceva plictisitor din moment ce nu ascultam şi mă uitam doar la şosea. Cam pe la sfârşitul drumului drept şi aproape de intrarea într-un sat, o maşină care staţiona pe partea mea de mers începe să vireze de pe loc pentru a trece pe banda cealaltă, deci pentru a întoarce, ieşind cu botul pe carosabil. Eu văzând intenţia şoferului semnalizez şi mă pregătesc să trec (în viteză) pe lângă el, că doar aveam prioritate. Când colo, idiotul nu se opreşte, ci continuă manevra când mai erau vreo 50 m între mine şi el, ieşind cu totul şi blocându-mi tot drumul. Frână până la podea, şi deoarece era imposibil să pot opri maşina am încercat să-l evit trăgând stânga. Menţionez că până în ultima secundă am fost sigur că îl lovesc pentru că măgarul nici măcar nu mă văzuse şi îşi continua manevra de întoarcere. În stânga drumului era un şanţ de peste 1 m adâncime plin cu iarbă spre care mă îndreptam, şi în care am fost nevoit să intru cu două roţi, lovind cu scutul marginea, evitând cam la 10 cm cealaltă maşină, şi evitând de asemenea să intru de tot în şanţ. M-am oprit într-un nor de praf şi de iarbă.

Urmări: fireşte, după ce ne-am revenit l-am înjurat sănătos pe inconştient, acompaniaţi de încă un şofer care a văzut faza şi a oprit. Cel care era să ne omoare avea şi două femei în maşină şi s-a dovedit a fi un ţăran infect care nu mai ştia ce se întâmplă cu el şi îi dădea înainte cu laude lui Dumnezeu şi cu scuze că el nu ne-a văzut fiindcă vorbea cu soacra. @#$$%%$#. Maşina a scăpat fără nici o zgârietură, doar un pic mai verde pe dedesubt de la iarba din şanţ; singurul rănit am fost eu pentru că Laura şi-a înfipt unghiile în mâna mea dreaptă pe durata “acţiunii”, dar telefonul şi l-a păstrat la ureche …

Concluzie: mă felicit că nu m-am zgârcit la câteva sute de euro şi că mi-am luat Logan cu ABS (şi că funcţionează 🙂 )

Aşa au arătat lucrurile din fericire:

Aşa ar fi arătat cu Loganul de 5000€ :

Răsfăţ culinar

Azi, pentru că sunt în concediu iar jumătatea mea munceşte, am zis să mă fac util şi să îi fac o surpriză, deci să gătesc ceva. Am ales ceva foarte simplu de făcut, una dintre puţinele mâncăruri pe care le ştiu ”confecţiona”, dar de care sunt foarte mândru. Peşte la cuptor, reţetă îmbunătăţită şi perfectată de moi, realizabilă într-un timp relativ scurt şi necomplicată. În timpul procesului de gătire am avut o revelaţie: a fost pentru prima dată în viaţa mea când am curăţat morcovi. Rezultă deci că ori de câte ori am folosit morcovi ori nu i-am curăţat ori a fost cineva în preajmă să mă ajute. Mda… contează că a ieşit excelentă (reţeta e verificată şi testată pe cobai care s-au declarat ulterior mulţumiţi) aşa că i-am tras două poze şi i-am făcut un layout şmecher ca să vă facă plăcere să o citiţi şi eventual chiar să o încercaţi. Bon appétit !

Vista Hog

În momentul de faţă Windows Vista e un porc consumator de resurse. Punct. Tot ce îmi rula flawlessly pe Windows XP, în Vista abia se mişcă. Vorbesc de Windows Vista varianta Ultimate cu toate opţiunile activate, alea care iau ochii şi care arată superb dar ce folos că trebuie să-mi iau calculator nou. Şi nici nu am terminat de plătit pe actualul (da, cred că eram beat când am făcut rate pentru cel mai susceptibil la devalorizare produs din lume). Până una alta folosesc Vista ca să mă minunez cum stau ferestrele în ”3d” şi să mă joc Şah (tot 3d) cu calculatorul, la care bineînţeles pierd. În rest tunerul nu merge, webcam-ul nu merge, scannerul meu din 2000 nu are nici cea mai mică şansă să fie recunoscut de sistem şi tot aşa… De când l-am instalat şi-a triplat dimensiunea cu tot felul de update-uri de la Microsoft – în fiecare zi există ceva ”critic” de actualizat. Noul subsistem grafic WPF (Windows Presentation Foundation), adică mândria Microsoft şi noutatea principală adusă de sistemul de operare, nu a fost încă implementat de aproape nici un dezvoltator software. Probabil de lene sau că o fi prea avansat pentru ei, nu ştiu, dar aplicaţiile pentru Windows Vista arată ca şi cele pentru XP for now, cu excepţia celor marca Microsoft bineînţeles. Chiar şi Yahoo, care ştim că se iubeşte cu Microsoft de anul trecut, nu a reuşit să scoată nici măcar varianta beta a Yahoo Messenger pentru Vista, deşi aici îi face reclamă dinainte de Crăciun şi zice că foloseşte toate noutăţile tehnologice de la Microsoft.

BrainTV este interesant, are ceva interviuri bune şi îmi place calitatea videclipurilor care (cel puţin la mine) se încarcă foarte repede, dar ca şi LiberTV nu înţeleg de ce este numit televiziune? Voi mai dezvolta subiectul.

Am pe hard un fragment de melodie, care se aude şi prost pe deasupra, şi nu ştiu cum îi zice. Tot ce ştiu e că a fost inclusă pe o compilaţie Buddha Bar şi că s-ar putea să fie din albumele Chill Out Paris. Ascultaţi (sper sa meargă TriluLilu că azi dimineaţă nu mergea) şi deşi sunt mici şanse, poate o recunoaşte cineva.

Se mai uită cineva la TV?

Eu unul mă uit la Badea. Deşi face pe prostul (sau chiar îi), e sluga/câinele/detergentul(?) lui Voiculescu, e cam ipocrit, frustrat etc… e totuşi comic. E comic cînd nu ştie să umble la laptopul de pe birou, când scoate tot felul de sunete şi invective, când se ia de ăia de pe forumul Antenei 3. Cu toate acestea:) nu pot spune că În gura presei e o emisiune de calitate. Badea se repetă, devine plictisitor şi nu evoluează. La ce mă mai uit eu oare când îmi lipseşte energia de a face ceva util? Deci nu când pierd vremea, da? Am observat că mai mult la Antena 3, pentru că au ceva emisiuni străine destul de ok, cum este Jay Leno de exemplu. Ştirile sunt partizane, deci nu mă mai uit, Gabi Firea şi emisiunea ei mă face să vreau să-i car palme iar Gâdea şi gaşca îmi amintesc de Dan Senzaţionescu. Mai sunt câţiva ciudaţi pe postul amintit cum este nenea ăla, Moise Guran şi a sa emisiune economică sau chelul ce citeşte presa cu un accent bizar. Buun… ce-ar fi de urmărit pe alte posturi? Filme? No way, filmele la TV nu mai sunt de multă vreme vizionabile din pricina publicităţii şi oricum sunt doar porcării vechi sau de categoria Z. Cu toate acestea, am nimerit din pură întâmplare în weekend pe National TV un film german difuzat la o oră de lene maximă, ”Fete de fete” (aşa era tradus 🙂 ), jucat bine şi foarte comic.

Tot pe Carbo TV, recunosc că m-am uitat o(1) dată la toată rubrica Meteo, de la cap la coadă. Motivul îl vedeţi alăturea (click pe poză să vedeţi mai bine). Şmecheria constă în filmarea fătucii din depărtare în timp ce ea se fâţâie pe acolo iar pe măsură ce emisiunea se apropie de sfârşit operatorul face un zoom progresiv până ce telespectatorul (masculin, între 14 şi 89 de ani) vede cristal-clear ceea ce la început doar se întrezărea. Rezultat garantat: rating record în intervalul 20:01 – 20:03. Ce-ar mai fi? Cârcotaşii… Comici doar atunci când comentează diverse gafe, în rest poante răsuflate şi scenete fără prea mult umor. Bebeluşele lor salvează din plictis cu dansuri stângace dar asta nu mai contează că-s frumoase. Prima TV mai are o emisiune, Mondenii, care în opinia mea bate la fund cârcotaşii la scenete. Sunt curios cât va rezista.

Revin la Antena 3 că mi-am amintit ceva. Băiatul lor de la Meteo are un gadget menit probabil să compenseze armele mai mult sau mai puţin naturale ale prezentatoarei de la National TV. Deci cum ziceam, are un ecran gigant sensibil la atingere pe care poti să desenezi chestii cu degetul. Din păcate băiatul cu vremea nu ştie să deseneze nici măcar un cerc, tot ce face sunt nişte linii strâmbe care nu spun nimic. Şi sunt sigur că ecranul ăla ce o fi costat o avere ştie mai mult decât să deseneze linii. Tot Antena 3 are … cum să le zic, cele mai inestetice prezentatoare. Uitaţi-vă de curiozitate. Buzate, fără gât, bătrâne… you choose. Or fi fost angajate de vreo femeie. Urâtă.

În rest emisiuni pentru proşti pe toate posturile cu excepţia OTV care are emisiuni pentru retardaţi. Şi rating pe măsură. Adică mare. Reclame peste reclame, una mai şmecheră ca alta, pline de special effects, de ”coolness” şi de ”trendyness” în speranţa că vor prinde la targetul lor tânăr şi influenţabil. Care nu prea se mai uită la TV. Probabil de aceea predomină spoturile pentru telespectatorii OTV, la detergenţi de rufe/vase şi la paste de dinţi. O să dedic un post analizei unor spoturi tv ”dragi” mie de aceea mă opresc acum la un singur caz. Pastele de dinţi şi vechiul truc: să angajeze un actor, de preferinţă cu o faţă inocentă şi un pic gay care, cu o voce suavă şi un ton seducător să ne facă să credem că el este un doctor complet dezinteresat care recomandă folosirea zilnică a pastei x. Mie medicul dentist mi-a spus să schimb cât mai des mărcile de paste de dinţi pentru a nu se obişnui bacteriile mele cu un anumit tip de pastă. Na!

Închei cu National Geographic care are o pasiune pentru dezastre aviatice. Nu contează când dai pe NG, găseşti un avion care se prăbuşeşte, sute de morţi, anchete, toată tragedia reconstituită cu actori, animaţii computerizate, tot tacâmul. Ce am observat eu? În toate accidentele aviatice de pe NG sunt implicate aeronave Boeing. Care să fie explicaţia? Or fi Boeing foarte răspândiţi dar totuşi… Mai pică şi alţii. O fi vreo conspiraţie?

Cred că de azi înainte mă voi uita doar la Badea.

PS. Telecomanda de la tunerul meu TV are buton de snapshot, aşa v-am putut oferi minunatele capturi de mai sus. Si sa inchei de tot cu ceva horror. Click aici şi ghiciţi cine-i personajul, prea terifiant pentru a-l posta pe prima pagină.

M-am săturat de YouTube. Welcome to Stage6

Cine câştigă dintre YouTube, TriluLilu crocodilu şi MetaCafe ? Nici unul, pentru că există ceva mult mai bun (cu condiţia să ai bandă, şi ar trebui să ai, fiindcă suntem în era broadband). Se numeşte Stage6. Câteva atuuri: rezoluţii video mari, sunet de calitate, full screen real, posibilitatea de salvare a clipului în format divx, detaşarea playerului din browser… să mai spun?

Câteva link-uri spre nişte clipuri ca să vă convingeţi şi să-l iubiţi : Link 1, Link 2, Link 3

Articolul scris de mine pe tema asta

ps. Ca să vedeţi clipurile trebuie să instalaţi un plug-in, normal. Dacă aveţi instalat decodorul video DivX, probabil aveţi deja şi plug-inul.

ps2. Are şi câteva dezavantaje dar vă las pe voi să le descoperiţi.

Una, alta…

Mă plimbam azi prin Central şi am ajuns la imensităţile alea de LCD TV-uri, la care 99% dintre cei care trec pe lângă ele se uită ca la zoo şi am zis hai să fac un efort să mă uit la specificaţii şi să văd ce diferenţe sunt între ele. Rezultatul m-a şocat: deşi pe toate scria HD Ready (HD vine de la High Definition, Wikipedia îţi spune restul), doar unul singur, din peste 20 de modele suporta rezoluţia nativă Full High Definition (1920×1080 pixeli). Restul se plafonau la 1366, 1280 şi chiar am văzut un nefericit de model de la LG pe scria HD Ready şi afişa o rezoluţie de 1024×768 pixeli, adică mai puţin decât are monitorul la care vă uitaţi în acest moment. Ceea ce înseamnă pixeli cât pumnul, claritate slabă şi înşelarea clientului. Singurul ecran full HD era un Sony Bravia, dar cu un preţ pe măsură: vreo 130 de milioane de lei vechi. Şi am mai remarcat o chestie. Pe toate ecranele rula un film de la un DVD player obişnuit care bineînţeles că nu este în format High Definition, respectiv arată oribil de pixelat pe ecranele alea mari, indiferent de cât de bune sau proaste sunt. Chiar nu ştie nimeni de acolo să aducă un trailer HD de pe Internet şi astfel să pună în valoare potenţialul ecranelor ălora? Sau nu-i interesează, că doar clienţii cu bani nu au ei vreme să se uite la detalii…

La ghişeu la bancă un bătrân în faţa mea întreabă: ”Aveţi conserve?” Casierul: ”Ce să avem?” Bătrânul: ”Conserve de peşte…”

Am scris

Articole scrise de mine recent, publicate în Săptămâna Clujeană:

Link 1 despre Google şi noul lor serviciu controversat (controversat pentru isterici that is)
Link 2 despre codurile mobile de la Nokia, care au reale aplicaţii practice
Link 3 despre un OZN de la Microsoft care deşi pare făcut pentru proşti ne-ar scurta tuturor timpul petrecut clickuind şi tastând în faţa ecranului