Bamboo cu miros de ceapă

Parkingul “Leul” din Cluj-Napoca are nişte caracteristici interesante. Prima ar fi că maşinile stau parcate la cucurigu, de la etajul 3 în sus. A doua “inovaţie” este plasarea pieţei agroalimentare la parter, în timp ce la 1 şi 2 ar fi trebuit să fie magazine şi restaurante. Au fost, dar au falimentat în scurt timp, cred eu dintr-un motiv simplu: în toată clădirea pute înfiorător a brânză combinată cu zarzavaturi (în special ceapă) din cauza pieţei de la parter. Şi cine credeţi că a închiriat etajul 2 după asfixierea celorlalţi chiriaşi? El Botezatu cu al lui Bamboo, care cel puţin în Cluj ar trebui să se cheme BamMoo (sau BamPfuuu) ca să rezoneze cu miasmele din incintă. Chiar dacă se va reuşi eliminarea completă a oricărei particule de miros “vacalin” din interiorul clubului, clientela tot nu va scăpa de un tratament olfactiv intens în timp ce urcă spre oaza bambuinică. Sincer mă uimeşte locaţia aleasă pentru un club considerat “de fiţe”. Seara zona arată deplorabil, plină de gunoaie, iar clădirea, pe lângă inconvenientul mirosului, beneficiază de o localizare “dosnică” şi o arhitectură urâtă. Daţi vina pe criză 🙂

***

Din nou subiectul Floreşti. Ză imobiliar paradais. Cu drumuri de unde nu te mai scoate decât tractorul şi lipsa dotărilor indispensabile secolului 21, gen nenorocit de Internet!!! La alegerile pentru primar, scârba care era atunci în funcţie şi care dorea pesemne să-şi asigure continuitatea ne-a trimis o basculă de pietriş chiar în săptămâna dinaintea votului, făcând astfel drumul un vis faţă de ce era. De atunci însă n-a mai pus nimeni măcar un grăunte de nisip. Gropile au recidivat, prăpăstiile s-au căscat. Mă aşteptam ca uninominalele să ne aducă “în dar” încă o reamenajare a aşa-numitului drum care deserveşte totuşi vreo 2000 de oameni ce au ales de bunăvoie să se mute în iad. Ţeapă. Şi-au făcut ei candidaţii nişte calcule şi au ajuns la concluzia că mai eficient ar fi să pună mână de la mână câte 2 lei de căciulă şi să-şi instaleze un spaţiu de afişare a afişelor electorale, decât să toarne nişte pietriş, pe care şi aşa n-ar şti nimeni cine l-a pus. Astfel apăru panoul…

E chiar interesantă alăturarea afișelor 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *