Îmi place ideea din spatele Parchez.ca, omu’ câştigă nişte bani şi promovare gratuită, iar tu ai mulţumirea că ai enervat nişte porci/boi/vaci care parchează aiurea. Despre ce vorbesc? Pe site-ul corespunzător badge-ului de mai jos se vând stickere precum ăsta cu porcu’, cu scopul de a te ajuta să treci peste minicriza de nervi pe care o ai când vezi vreun idiot care a parcat nonşalant pe trotuar sau în alte locuri unde încurcă pe toată lumea. Scoţi stickerul, îl aplici porcului pe parbriz sau oriunde altundeva şi apoi îţi vezi de drum. Sau de fugă, dacă eşti surprins de proprietarul maşinii chiar în timpul actului justiţiar…
Ideea are totuşi nişte hibe:
* Stickerele sunt prea simpatice. Mai bine scria clar PARCHEZ CA UN PORC şi să bage dedesubt un porc real şi plin de jeg… Ca să se simtă porcul vizat. La fel în cazul celor cu vacă şi bou. Da chiar, de unde ştii dacă a parcat o vacă sau un bou ca să-i aplici stickerul corect?
* Există şansa ca autorul stickerelor să devină ţinta răzbunării vreunui băieţaş mai fără de simţul umorului, enervat de stickerul ce i-a apărut pe parbriz. Bine, asta ar însemna ca manelarul ce parchează porcin să ştie să folosească Google pentru un pic de „research”.
***
Cam în acelaşi ton, campania Tuborg „Umbrela Verde” are de asemenea toată simpatia mea. După ce am văzut prin oraş mai multe maşini cu stickerul de mai jos lipit pe ele, am căutat site-ul şi am aflat că stickerul se poate comanda gratuit de astă dată, ca să ţi-l lipeşti pe maşină (se dă jos uşor, la o adică). Mi-am comandat şi eu. Cine ştie, poate vreun prostovan care aruncă gunoaie va fi măcar un pic jenat de mesaj. Sau nu.
***
Deşi ţin cu iPhone-ul, mi s-a părut prea comică să n-o postez 🙂
Deşi iniţial mi-am promis că nu o să fac prostii cu iPhone-ul în sensul că nu voi încerca să-l „crackuiesc” din prima zi, totuşi am dat dracului promisiunea între timp. Asta pentru că, încercând să-mi copiez un clip de pe laptopul cuiva în telefon, m-am pomenit că mi-a fost şters absolut tot conţinutul multimedia (poze, muzică, filme) ce-l aveam până atunci în iPhone, din simplul motiv că datele respective nu se găseau pe calculatorul ăla. Aşa deci? N-a fost mare bai fiindcă le-am pus la loc odată ajuns acasă, însă „gestul” a contat 🙂 Deci, după nişte săpături pe unde trebuie, acum am un iPhone cuminte şi supus, cu Installer şi Cydia la datorie, cu conectare prin SSH şi acces la sistemul de fişiere şi multe alte „goodies” pe care Apple le ţinea „ferecate”.