Încep cu o dedicaţie specială către Electrica, o companie de kkt din „ţara serviciilor de kkt”. De două săptămâni încoace Electrica îşi face nevoile pe nervii şi pe aparatele mele casnice. Zilnic în jurul orei 8 dimineaţa (ar trebui să dorm la ora aia wtf) curentul pică. Apoi vine. Apoi pică iarăşi. Apoi vine şi pică aproape concomitent. Iar eu stau siderat şi nu-mi vine să cred ce se întâmplă şi mai ales cum îmi fac aparatele din casă. UPS-ul de la calculator mă salvează de la reseturi care m-ar transforma într-un internat la nebuni dar chiar şi aşa cred că tot blocul mă aude blestemând. De două săptămâni se întâmplă asta. Ah, şi alaltăieri a fost cireaşa. S-a luat curentul şi n-a mai venit. Am tot aşteptat până ce UPS-ul a capotat şi mi-a dat shutdown aşa că am tăiat-o în oraş. M-am întors la 9 seara, curentul nu se întorsese. Blesteme. Frigiderul mirosea a căpşuni, îngheţată, salam şi alte „bunătăţi” numai bune de aruncat. Pe la 10pm, după cinci telefoane la Electrica vine şi curentul. Protecţia consumatorului scrie pe voi băi miserupiştilor.
***
Am văzut două filme. „Indiana Jones si Regatul Craniului de Cristal” şi „Un pic însărcinată„. Pot spune că al doilea a fost făcut mai cu cap decât primul. Indiana Jones a abundat în efecte speciale dar i-a lipsit povestea. Început bunicel, final făcut în grabă şi lipsit de orice urmă de inspiraţie. Clişee. Puţine faze comice. Actorii şi-au făcut treaba, dar totuşi acum Harrison Ford este în primul rând bătrân şi abia mai apoi carismatic. Se vedea că făcea eforturi să îşi ascundă mişcările tipice de moş. De la Steven Spielberg m-aş fi aşteptat la mai mult. Dar nu e doar vina lui ci şi a lui George Lucas şi a altor „writeri” care au folosit şi în filmul ăsta aceleaşi vechi poveşti cu extratereştrii, triburi, temple etc. Poate ar trebuie să se retragă. Comedia „Un pic însărcinată” m-a distrat pentru că s-a menţinut în limitele plauzibilităţii şi a avut faze suficient de comice. Plus actori simpatici, mai ales Katherine Heigl care are avantajul că e şi o frumuseţe.
***
Microsoft a lansat un software nou, WorldWide Telescope, pe care l-aş recomanda oricui. Este un telescop virtual care permite o explorare intuitivă a ceea ce cunoaştem din „Univers” prin intermediul a zeci de terabytes de imagini capturate de telescoape terestre şi de pe orbită, centralizate de program într-o interfaţă cu aspect plăcut şi uşor de folosit. Sistemul de navigare este asemănător Google Sky, fiind necesară o conexiune la Internet pentru preluarea informaţiilor atunci când utilizatorul face „zoom”. Pe lângă informaţii detaliate despre fiecare obiect celest, sunt disponibile tururi virtuale realizate de astronomi de renume, foarte utile pentru începătorii în ale astronomiei. Imaginile din WWT sunt disponibile în variante realizate la diverse lungimi de undă cu posibilitatea de a face crossfade între ele, fiind astfel relevate caracteristici şi forme ascunse ale diverselor obiecte care nu pot fi observate în lumina vizibilă.
Interfaţa WWT
***
Si Google Earth oferă nişte noutăţi în ultima versiune a programului. Astfel, se poate simula modul în care cade lumina solară peste peisaj în funcţie de ora la care este deschis programul. Astfel, dacă sunteţi într-o zonă în care se înserează sau este noapte, veţi observa aceleaşi condiţii şi pe „Pământul” virtual din Google Earth, toate formele de relief fiind „umbrite” corespunzător. Sigur că această funcţie se poate dezactiva, deoarece „pe timp de noapte” nu se vede mare lucru din hartă. Aş aminti şi simulatorul de zbor, în care poţi pilota un avion deasupra peisajelor din Google Earth folosindu-te de tastatură sau joystick. Ideea e bună, dar eu de fiecare dată am intrat într-o vrie infernală şi m-am prăbuşit deoarece nu am stat să citesc help-ul.
Munţii Carpaţi văzuţi „dimineaţa”