Ploaie şi plictis

Nu (mi) s-a mai întâmplat nimic demn de reţinut în ultima vreme şi asta mă deprimă fiindcă timpul galopează chiar şi când stau şi-l analizez iar nişte evenimente care să-mi ateste că am dus o existenţă conştientă în luna martie 2008 nu ar strica. Sunt în căutarea quality-time-ului desăvârşit dar de abia reuşesc unul mediocru. Mă enervează că aş avea ceva de lucru la orice oră şi asta mă face să nu mă pot relaxa liniştit, ci gândindu-mă că pierd timp valoros. Îi urăsc pe cei cu program fix de lucru. A, de fapt fac şi eu pe omul cu program fix de lucru în sensul că merg la un birou în afara locuinţei şi mă întorc după un timp. Doar că mă întorc acasă şi fac tot aproximativ aceleaşi chestii. Iar când mă apuc găsesc alte 30 de chestii care-mi atrag atenţia de la ceea ce fac şi uite aşa mă prinde ora 4am şi apoi mă trezesc ca un zombie şi-mi vine să mă sinucid, şi ploaia mă ajută…

* Plouă de o săptămână şi cică va mai continua şi săptămâna asta. Ştiu că ştiţi. Pe voi, oamenii obişnuiţi :P, nu vă afectează decât cel mult pe plan… “bioritmic”. Pentru mine însă, ploaia îndrăcită generatoare de noroi peste limitele imaginabile reprezintă un stres pentru care în momentul ăsta simt că aş da ani din viaţă ca să-l elimin.

* Fază tare vineri noaptea pe drumul dintre Cluj şi Baia Mare. Un tir încearcă să depăşească alte două tiruri într-o zonă cu serpentine. Nu reuşeşte şi se trezeşte bot în bot cu o coloană de maşini ce venea din sens opus. Noroc că nu avea nimeni viteză astfel încât bruta cu tirul are vreme să oprească şi să rămână blocat pe banda a doua rugându-se să nu ia bătaie de la cei cărora probabil că le-a provocat un preinfarct, în timp ce noi restul treceam pe lângă el claxonând ca la nuntă.

* Am făcut o pasiune… “auditivă” pentru fata care prezintă horoscopul dimineaţa la Europa FM. O anume Oana. Are o voce atât de plăcută încât ascult tot horoscopul deşi nu mă interesează câtuşi de puţin, în timp ce conduc spre serviciu. Şi când zic plăcută mă refer la o voce clară, nici prea stridentă nici prea soft, tonică şi reconfortantă. O voce care mă duce cu gândul la weekend, lenevit în pat până târziu, soare, vară, mare…:PP

* Mă încearcă un sentiment de veritabilă satisfacţie când văd astfel de maşini ridicate pentru parcări nesimţite în locuri interzise. În cazul de mai jos, proprietarul – unu’ cu ţepi în cap – se afla alături de şofer în cabina trailerului şi mergea probabil să-şi răscumpere gălbenuşul.

(click pt mare)

0 thoughts on “Ploaie şi plictis”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *