Nimic (foarte) spectaculos

Sau ce am consumat azi în materie de ştiri:

Photos of China’s top secret submarine found on Google Earth … mor de râs, dacă ştirea e reală se pare că nu trăim într-o lume prea complicată after all. Poate se supără chinezii şi încep să ochească sateliţii comerciali care trec pe deasupra şi fac poze. Că internetul l-au castrat deja.

– Noul avion de la Boeing, 787, un OZN. În timp ce ce Airbus se chinuie să-şi vândă monstruozitatea de A380 cu 800 de locuri, Boeing şi-a asigurat comenzi până în 2015 cu un avion modern, cu finisaje interioare de vis şi cică mai ecologic. Şi mai sigur, că-i mai uşor (din materiale compozite) deci pluteşte 🙂

– Pe la sfârşitul anului 2006 o companie irlandeză, Steorn (nu merită să-i dau link), anunţa pe o pagină întreagă în ziarul Economist că a descoperit o modalitate de a produce energie fără nici un cost, deci a realizat un perpetuum mobile, visul dintotdeauna al omenirii şi probabil al tuturor raselor inteligente din Univers. Wikipedia şi ceva amintiri din liceu îmi spun că dacă ce susţin ei ar fi adevărat ar contrazice legea conservării energiei care spune printre altele că energia totală dintr-un sistem izolat rămâne constantă, deşi poate trece dintr-o formă în alta. Conform aceleiaşi legi rezultă că nu se poate construi un motor care să lucreze într-un ciclu perpetuu şi care să producă energie cinetică din nimic, fără o intervenţie exterioară (energie electrică, sau alt tip de combustibil). Ei susţin că se poate, şi că au făcut-o deja. Demonstraţia unei maşinării minune bazate pe noua tehnologie urma să aibă loc luna aceasta în faţa unui juriu compus din oameni de ştiinţă, într-un muzeu din Londra. Timp de 11 zile dispozitivul (sub forma unui fel de disc rotativ) trebuia să se învârtă fără nici o intervenţie din exterior. Bineînţeles că nu a mai ajuns să se învârtă, doar nu era să asistăm chiar noi la evenimentul care ar fi schimbat cursul istoriei omenirii şi să ne mai şi bucurăm de el. Conform companiei luminile din sala unde trebuia să aibă loc demonstraţia produceau prea multă căldură şi au cauzat defecţiuni aparatului de mărimea unui mousepad. Dacă ziceau că radiaţiile solare combinate cu o rotaţie neuniformă a centrului planetei în sens invers îi împiedică să ducă la bun sfârşit demonstraţia probabil că ar fi fost mai credibili. Astfel, fără prea multe explicaţii demonstraţia s-a amânat până la un termen deocamdată necunoscut. De ce nu au făcut experimentul în alt loc? De ce nu au avut un aparat de rezervă dacă primul s-a topit de cald? De ce nu au stins becurile? Există două explicaţii (doar două): dacă gândim în termeni conspiraţionişti ne putem imagina că nişte interese uriaşe au fost afectate de această descoperire ducând la împiedicarea experimentului pe ultima sută de… Right. Sau o altă explicaţie, cea mai simplă, cei de la Steorn sunt nişte şarlatani, adică oameni, nu genii, care sunt conduşi de un nebun. Păcat totuşi, suna bine.

Bonus: revenim la oile noastre angajate de diverse firme inconştiente care cred în prostia lor că soluţia din poza de mai jos e cea mai bună promovare şi tipăresc în disperare fără să le pese de risipa de hârtie, respectiv de copaci. Zilnic, când îmi deschid cutia poştală îmi explodează în faţă toate broşurile şi pliantele tuturor supermarketurilor şi hiper-fucking-marketurilor din oraş îndesate cu forţa în cutie. Singurul rezultat al acestui tip de advertising în cazul meu este o înjurătură adresată lor, firmelor, când le adun maculatura care se împrăştie pe jos şi o alta când dau cu toate în coşul de gunoi pus acolo special în acest scop de femeia de serviciu a blocului. Să nu mai vorbesc că înainte să le arunc trebuie să le scutur pe toate ca nu cumva să se fi strecurat printre ele şi vreo factură sau altă hârtie utilă şi nevinovată.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *