ABS or die

Mă gândeam zilele astea ce să mai scriu pe blog iar vineri s-a ivit un subiect care cred că merită puţină atenţie: puteam să mor. Şi nu doar eu. Şi nu de fericire, ci într-un accident de maşină. M-au salvat două lucruri: faptul că am fost întâmplător atent mai mult decât de obicei şi sistemul ABS al maşinii care s-a comportat mai bine decât mi-aş fi imaginat vreodată.

Faptele: mergeam spre Baia Mare cu Laura, aveam aproximativ 100km/h, drumul era neaglomerat şi drept. Laura vorbea cu o prietenă la telefon despre ceva plictisitor din moment ce nu ascultam şi mă uitam doar la şosea. Cam pe la sfârşitul drumului drept şi aproape de intrarea într-un sat, o maşină care staţiona pe partea mea de mers începe să vireze de pe loc pentru a trece pe banda cealaltă, deci pentru a întoarce, ieşind cu botul pe carosabil. Eu văzând intenţia şoferului semnalizez şi mă pregătesc să trec (în viteză) pe lângă el, că doar aveam prioritate. Când colo, idiotul nu se opreşte, ci continuă manevra când mai erau vreo 50 m între mine şi el, ieşind cu totul şi blocându-mi tot drumul. Frână până la podea, şi deoarece era imposibil să pot opri maşina am încercat să-l evit trăgând stânga. Menţionez că până în ultima secundă am fost sigur că îl lovesc pentru că măgarul nici măcar nu mă văzuse şi îşi continua manevra de întoarcere. În stânga drumului era un şanţ de peste 1 m adâncime plin cu iarbă spre care mă îndreptam, şi în care am fost nevoit să intru cu două roţi, lovind cu scutul marginea, evitând cam la 10 cm cealaltă maşină, şi evitând de asemenea să intru de tot în şanţ. M-am oprit într-un nor de praf şi de iarbă.

Urmări: fireşte, după ce ne-am revenit l-am înjurat sănătos pe inconştient, acompaniaţi de încă un şofer care a văzut faza şi a oprit. Cel care era să ne omoare avea şi două femei în maşină şi s-a dovedit a fi un ţăran infect care nu mai ştia ce se întâmplă cu el şi îi dădea înainte cu laude lui Dumnezeu şi cu scuze că el nu ne-a văzut fiindcă vorbea cu soacra. @#$$%%$#. Maşina a scăpat fără nici o zgârietură, doar un pic mai verde pe dedesubt de la iarba din şanţ; singurul rănit am fost eu pentru că Laura şi-a înfipt unghiile în mâna mea dreaptă pe durata “acţiunii”, dar telefonul şi l-a păstrat la ureche …

Concluzie: mă felicit că nu m-am zgârcit la câteva sute de euro şi că mi-am luat Logan cu ABS (şi că funcţionează 🙂 )

Aşa au arătat lucrurile din fericire:

Aşa ar fi arătat cu Loganul de 5000€ :

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *